Limba română — clasa VIII · 2026 · variantă de antrenament Era Lumis nr. 5

Variantă de antrenament EN limba și literatura română clasa a VIII-a nr. 5 (Era Lumis)

Variantă originală Era Lumis de Evaluare Națională la limba și literatura română pentru clasa a VIII-a, pe structura modelului oficial 2025–2026. Conține Subiectul I (70p) cu două texte originale — un text literar („Bunica și merii") și un text informativ despre albine și polenizare — și 17 cerințe de comprehensiune, figuri de stil, fonetică, vocabular, morfologie și sintaxă, plus Subiectul al II-lea (20p) cu o compunere de caracterizare a personajului. Cu barem detaliat și rezolvare cronometrată cu corectare AI.

Durată
120 min
Exerciții
18
Materie
Română
Sursă
Variantă originală Era Lumis
Rezolvă cronometrat cu AI →

Rezolvă în 2 ore, în condiții de examen. AI-ul îți corectează pe baremul oficial și îți explică, exercițiu cu exercițiu, unde te-ai încurcat — cu pași numerotați, ca un profesor de meditații.

Subiectul I — 70 de puncte

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

Bunica avea o livadă de meri în spatele casei, pe un deal blând, dinspre care se vedea tot satul. Erau meri bătrâni, pe care îi sădise, spunea ea, cu mâna ei, când era tânără. Primăvara, când înfloreau, livada se umplea de un alb ca de nea și de o frumusețe rară, iar albinele veneau în roiuri, zumzăind de dimineața până seara. Pe coasta de alături bunica mai avea și o vie, dar inima ei era la meri. Eu veneam la bunica în fiecare vacanță. Îmi plăcea, mai ales, vremea culesului. Bunica spunea mereu celor care o ascultau că merele bune se fac numai acolo unde pământul este iubit. „Pomul simte", zicea ea, „dacă te apropii de el cu grabă sau cu drag." Eu credeam că glumește, dar mâinile ei mângâiau cu blândețe scoarța aspră a copacilor, ca pe un obraz de copil. Era atâta liniște în livadă, încât auzeai mărul căzând în iarbă. Culegeam împreună, încet, alegând fructele coapte și lăsându-le pe cele crude să se pârguiască. Bunica nu se grăbea niciodată. „Atât am învățat într-o viață", îmi spunea, „să nu cer pomului mai mult decât poate da." Toamna târziu, când livada rămânea goală, bunica privea îndelung crengile despuiate. Nu era tristă. „Pomul se odihnește acum", zicea, „ca să poată rodi la primăvară." Iar eu înțelegeam, fără să-mi spună, că până și odihna are rostul ei. Bunica nu mai este astăzi printre noi, dar livada a rămas. În fiecare primăvară, merii ei înfloresc la fel de frumos, atât de dulci la rod, de parcă ar ține minte mâna care i-a sădit. Mi-a rămas o amintire vie a ei, iar când trec pe acolo, mângâi scoarța aspră și mi se pare că o aud, din nou, șoptind: „Pomul simte."

Text literar original Era Lumis, „Bunica și merii"

  • *a se pârgui — a începe să se coacă (despre fructe)
  • *despuiat — golit, lipsit de frunze (despre crengi)

Textul 2

Puțini știu cât de mult depind livezile și grădinile noastre de niște ființe mărunte: albinele. Atunci când o albină se așază pe o floare ca să adune nectar, pe trupul ei se prind, fără voie, fire de polen. Zburând de la o floare la alta, albina duce cu sine acest polen și, astfel, ajută florile să se transforme în fructe. Acest proces se numește polenizare. Fără albine și fără alte insecte care fac același lucru, mulți pomi fructiferi nu ar mai rodi. Se spune că aproape o treime din hrana oamenilor depinde, direct sau indirect, de munca lor. Un singur stup poate poleniza, într-o vară, milioane de flori. În ultimii ani, numărul albinelor a scăzut în multe părți ale lumii, din cauza folosirii substanțelor chimice și a dispariției florilor sălbatice. De aceea, tot mai mulți oameni învață să le ocrotească: plantează flori, evită otrăvurile și sprijină crescătorii de albine. A avea grijă de albine înseamnă, de fapt, a avea grijă de propria noastră masă. Căci, așa cum spunea un învățat, dacă ar dispărea albinele, ar fi în primejdie nu doar mierea, ci roadele întregului pământ.

Text informativ original Era Lumis, „Albinele și polenizarea"

  • *polenizare — transportul polenului de la o floare la alta, care duce la formarea fructelor

A.

  1. A.1 · 2 pct

    Completează spațiile punctate cu informațiile din textul 1.

    Bunica are o livadă de _______ pe un deal, în spatele _______.

    Vezi răspunsuri (barem)
    • pomii: meri
    • locul: casei

    Notă: Din primul paragraf: „Bunica avea o livadă de meri în spatele casei, pe un deal blând".

  2. A.2 · 2 pct

    Cel mai mult, bunica o învață pe nepoată (valorifică textul 1):

    1. a)să vândă merele la piață.
    2. b)să aibă răbdare și măsură.
    3. c)să sădească pomi noi.
    4. d)să gonească albinele.
    Vezi baremul oficial

    Răspuns corect: b

    Explicație: Lecția centrală este răbdarea și măsura: să nu ceri de la pom mai mult decât poate da.

  3. A.3 · 2 pct

    Procesul prin care albina ajută florile să devină fructe se numește (valorifică textul 2):

    1. a)înflorire.
    2. b)polenizare.
    3. c)altoire.
    4. d)recoltare.
    Vezi baremul oficial

    Răspuns corect: b

    Explicație: Textul 2 numește explicit „polenizare" procesul prin care florile devin fructe cu ajutorul albinelor.

  4. A.4 · 2 pct

    Numărul albinelor a scăzut în ultimii ani din cauza (valorifică textul 2):

    1. a)frigului tot mai aspru.
    2. b)folosirii substanțelor chimice și a dispariției florilor sălbatice.
    3. c)prea multor flori.
    4. d)ploilor abundente.
    Vezi baremul oficial

    Răspuns corect: b

    Explicație: Cauzele scăderii numărului albinelor sunt substanțele chimice și dispariția florilor sălbatice.

  5. A.5 · 6 pct

    Notează „X" în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte.

    Textul 1

    • Bunica a sădit ea însăși merii din livadă, în tinerețe.
    • Bunica culege fructele în grabă, fără să le aleagă.
    • Bunica este tristă atunci când livada rămâne goală, toamna.

    Textul 2

    • Polenul se prinde de trupul albinei când aceasta adună nectar.
    • Hrana oamenilor nu depinde deloc de munca albinelor.
    • Tot mai mulți oameni învață să ocrotească albinele.
    Vezi baremul oficial (A / F)

    Textul 1

    • A — Bunica a sădit ea însăși merii din livadă, în tinerețe.
    • F — Bunica culege fructele în grabă, fără să le aleagă.
    • F — Bunica este tristă atunci când livada rămâne goală, toamna.

    Textul 2

    • A — Polenul se prinde de trupul albinei când aceasta adună nectar.
    • F — Hrana oamenilor nu depinde deloc de munca albinelor.
    • A — Tot mai mulți oameni învață să ocrotească albinele.
  6. A.6 · 6 pct

    Transcrie, din secvențele următoare, două figuri de stil diferite, pe care le vei preciza: „livada se umplea de un alb ca de nea" și „«Pomul simte», zicea ea, «dacă te apropii de el cu grabă sau cu drag»".

    Vezi pașii din barem
    1. Transcrierea primei figuri de stil (de ex.: „un alb ca de nea" — comparație) (1 pct)
    2. Precizarea felului primei figuri de stil (2 pct)
    3. Transcrierea celei de-a doua figuri (de ex.: „Pomul simte" — personificare) (1 pct)
    4. Precizarea felului celei de-a doua figuri de stil (2 pct)

    Răspuns model: „un alb ca de nea" — comparație; „Pomul simte" — personificare.

  7. A.7 · 6 pct

    Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.

    Minimum 30 cuvinte

    Vezi pașii din barem
    1. Precizarea unui element de conținut comun (ex.: livada/pomii fructiferi, rodul, legătura om-natură) (2 pct)
    2. Prezentarea elementului din textul 1, valorificând o secvență relevantă (1 pct)
    3. Prezentarea elementului din textul 2, valorificând o secvență relevantă (1 pct)
    4. Respectarea normelor de exprimare, punctuație, ortografie (0–1 greșeli) (1 pct)
    5. Respectarea numărului minim de cuvinte (≥ 30) (1 pct)
  8. A.8 · 6 pct

    Crezi că răbdarea ne ajută să prețuim mai mult lucrurile? Motivează-ți răspunsul, în 50–100 de cuvinte, valorificând textul 1.

    Limită: 50–100 cuvinte

    Vezi pașii din barem
    1. Menționarea răspunsului la întrebarea dată (1 pct)
    2. Motivarea adecvată a răspunsului (1 pct)
    3. Valorificarea adecvată a textului 1 (2p adecvat / 1p încercare) (2 pct)
    4. Respectarea normelor de exprimare, punctuație, ortografie (0–1 greșeli) (1 pct)
    5. Încadrarea în numărul de cuvinte indicat (50–100) (1 pct)
  9. A.9 · 6 pct

    Asociază fragmentul din textul 1 cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50–100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

    Limită: 50–100 cuvinte

    Vezi pașii din barem
    1. Numirea unei valori identificate în textul dat (ex.: legătura cu bunicii, prețuirea muncii, înțelepciunea) (1 pct)
    2. Precizarea titlului și a autorului unui text literar asociat, pe baza valorii identificate (1 pct)
    3. Prezentarea valorii comune prin referire la câte o secvență din fiecare text (2p adecvat / 1p încercare) (2 pct)
    4. Respectarea normelor de exprimare, punctuație, ortografie (0–1 greșeli) (1 pct)
    5. Încadrarea în numărul de cuvinte indicat (50–100) (1 pct)

B.

  1. B.1 · 2 pct

    Conțin diftong ambele cuvinte din seria:

    1. a)„fiecare", „vie".
    2. b)„livadă", „albinele".
    3. c)„bătrâni", „despuiate".
    4. d)„coapte", „iarbă".
    Vezi baremul oficial

    Răspuns corect: d

    Explicație: Diftongul = două vocale pronunțate în aceeași silabă. Verifică prin despărțire în silabe și exclude hiatul.

  2. B.2 · 2 pct

    Seria care cuprinde doar cuvinte derivate este:

    1. a)„merii", „albinele".
    2. b)„livada", „scoarța".
    3. c)„primăvară", „toamnă".
    4. d)„frumusețe", „blândețe".
    Vezi baremul oficial

    Răspuns corect: d

    Explicație: Cuvântul derivat se formează cu prefix și/sau sufix. Exclude formele flexionare și cuvintele de bază.

  3. B.3 · 2 pct

    Secvența „Era atâta liniște în livadă, încât auzeai mărul căzând în iarbă" sugerează:

    1. a)o gălăgie de nedescris.
    2. b)o liniște adâncă.
    3. c)o tristețe apăsătoare.
    4. d)o mare agitație.
    Vezi baremul oficial

    Răspuns corect: b

    Explicație: Detaliul „auzeai mărul căzând" subliniază, prin contrast, o liniște adâncă și deplină.

  4. B.4 · 2 pct

    Seria în care cuvintele subliniate sunt omonime este:

    1. a)„bunica mai avea și o vie"; „Mi-a rămas o amintire vie a ei".
    2. b)„meri bătrâni"; „pomi vechi".
    3. c)„fructele coapte"; „merele coapte".
    4. d)„scoarța aspră"; „o coajă tare".
    Vezi baremul oficial

    Răspuns corect: a

    Explicație: Omonimele au aceeași formă, dar sensuri diferite și, adesea, clase morfologice distincte (substantiv / adjectiv).

  5. B.5 · 6 pct

    Precizează valoarea morfologică a cuvântului „atât(a)" în fiecare dintre contextele următoare: „Era atâta (1) liniște în livadă."; „Atât (2) am învățat într-o viață."; „merii ei înfloresc [...] atât (3) de dulci la rod."

    Vezi pașii din barem
    1. (1) atâta — adjectiv pronominal nehotărât (2 pct)
    2. (2) atât — pronume nehotărât (2 pct)
    3. (3) atât — adverb (de mod) (2 pct)

    Răspuns model: (1) adjectiv pronominal nehotărât; (2) pronume nehotărât; (3) adverb.

  6. B.6 · 6 pct

    Alcătuiește un enunț imperativ, în care să existe un adjectiv pronominal posesiv, persoana a II-a, în cazul acuzativ (1), și un enunț asertiv, în care substantivul „livadă" să aibă funcția sintactică de complement circumstanțial de loc (2).

    Vezi pașii din barem
    1. Alcătuirea enunțului (1) imperativ (1 pct)
    2. Alcătuirea enunțului (2) asertiv (1 pct)
    3. Respectarea valorii morfologice de adjectiv pronominal posesiv, pers. a II-a, acuzativ în (1) (1 pct)
    4. Respectarea funcției sintactice de complement circumstanțial de loc pentru „livadă" în (2) (1 pct)
    5. Respectarea normelor de exprimare, punctuație, ortografie în (1) (1 pct)
    6. Respectarea normelor de exprimare, punctuație, ortografie în (2) (1 pct)

    Răspuns model: (1) Îngrijește livada ta cu drag! (2) Copiii se joacă în livadă.

  7. B.7 · 6 pct

    Transcrie trei propoziții subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul acestora: „Bunica spunea mereu celor care o ascultau că merele bune se fac numai acolo unde pământul este iubit".

    Vezi pașii din barem
    1. Transcrierea primei subordonate („care o ascultau") + precizarea felului (atributivă) (2 pct)
    2. Transcrierea celei de-a doua subordonate („că merele bune se fac numai acolo") + precizarea felului (completivă directă) (2 pct)
    3. Transcrierea celei de-a treia subordonate („unde pământul este iubit") + precizarea felului (circumstanțială de loc) (2 pct)

    Răspuns model: „care o ascultau" — atributivă; „că merele bune se fac numai acolo" — completivă directă; „unde pământul este iubit" — circumstanțială de loc.

  8. B.8 · 6 pct

    Completează, în spațiile libere, forma corectă a cuvintelor scrise în paranteză, reprezentând sfatul unei bunici.

    — Draga mea, _______ (a culege, imperativ, persoana a II-a, singular) la timp roadele, fiindcă la marginea _______ (livadă) și în liniștea _______ (grădină), pomii _______ (însuși, adjectiv pronominal de întărire, masculin, plural) dau _______ (bun, superlativ relativ de superioritate) fructe numai celor răbdători, care le lasă pe _______ (măr, plural, articulat) să se coacă.

    Vezi răspunsuri (barem)
    • 1: culege
    • 2: livezii
    • 3: grădinii
    • 4: înșiși
    • 5: cele mai bune
    • 6: merele

    Notă: Imperativ pers. a II-a sg. al verbului „a culege": culege. Genitiv-dativ singular articulat: livezii, grădinii. Adjectiv pronominal de întărire, masculin plural: înșiși. Superlativ relativ de superioritate (neutru pl.): cele mai bune. Plural articulat: merele.

Compunere — caracterizarea bunicii (20 puncte)

Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să o caracterizezi pe bunică, personajul din textul „Bunica și merii". În scrierea compunerii, vei avea în vedere: − notarea a două date de identificare a personajului (vârstă, statut în familie, ocupație etc.); − prezentarea, prin câte o secvență comentată, a două trăsături morale ale personajului; − precizarea a două mijloace de caracterizare diferite, prin care se evidențiază trăsăturile morale prezentate; − corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului. Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
Vezi baremul de notare
  • Date de identificare (2p) (2 pct): Câte 1 punct pentru notarea oricăror două date de identificare a personajului (vârstă, statut în familie, ocupație etc.).
  • Două trăsături morale precizate (2p) (2 pct): Câte 1 punct pentru precizarea oricăror două trăsături morale ale personajului (ex.: răbdarea, înțelepciunea, dragostea de muncă).
  • Prezentarea trăsăturilor prin secvențe comentate (4p) (4 pct): Câte 2 puncte pentru fiecare trăsătură ilustrată cu secvență comentată adecvat (1p pentru citare/încercare).
  • Două mijloace de caracterizare (2p) (2 pct): Câte 1 punct pentru precizarea mijlocului de caracterizare prin care se evidențiază fiecare trăsătură (caracterizare directă/indirectă, prin fapte, prin limbaj, prin relația cu celelalte personaje etc.). Două mijloace diferite.
  • Corelarea unei valori personale cu o valoare a personajului (2p) (2 pct): 1 punct pentru identificarea unei valori + 1 punct pentru corelarea valorii.
  • Redactare (8p) (8 pct): Paragrafe corecte (1p) + coerență (1p) + proprietatea termenilor (1p) + corectitudine gramaticală (1p) + claritate (1p) + ortografie (1p) + punctuație (1p) + lizibilitate (1p). Punctajul pentru redactare se acordă DOAR dacă compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Ai citit baremul. Acum dă-l propriu-zis.

Rezolvă acest subiect cronometrat în cont. La final, AI-ul îți spune câte puncte ai luat pe fiecare item, pe baremul oficial, plus o explicație pas-cu-pas pentru fiecare greșeală.

Începe simularea cronometrată →

5 credite bonus la înregistrare. Fără card.