Română · 12 min de citit

Ortografie și punctuație: cratima, virgula, s-a / sa

Perechile care se confundă (s-a/sa, ia/i-a, într-un/intr-un, numai/nu mai) și regulile virgulei — exact ce se cere la „completează forma corectă a cuvintelor din paranteză".

Exerciții de examen pe această temă:Ortografie și punctuație (16)

1. Testul care rezolvă aproape toate perechile cu cratimă

Cerința tipică sună așa: „Completează, în spațiile libere, forma corectă a cuvintelor scrise în paranteză." Ți se dă un mesaj scurt și trebuie să alegi între forme care se aud identic.

Un singur test le rezolvă pe majoritatea: cratima leagă DOUĂ cuvinte diferite. Dacă poți desface secvența în două cuvinte cu rol propriu, se scrie cu cratimă. Dacă e un singur cuvânt, se scrie legat.

s-a / sa

  • s-a = se + a (verb): „el s-a dus" → poți spune „el se duse".
  • sa = adjectiv posesiv, arată a cui: „cartea sa" → poți spune „cartea lui".

i-a / ia

  • i-a = îi + a: „i-a dat o carte" → „îi dădu o carte".
  • ia = verbul a lua: „ia cartea de pe masă!".

l-a / la

  • l-a = îl + a: „l-a văzut" → „îl văzu".
  • la = prepoziție: „merg la școală".

v-a / va

  • v-a = + a: „v-a spus adevărul" → „ spuse".
  • va = viitor: „el va veni".

ne-am / neam

  • ne-am = ne + am: „ne-am întors".
  • neam = rudă, popor: „e neam cu mine".

Trucul cel mai rapid: încearcă să înlocuiești cu forma întreagă (se, îi, îl, vă) și pune verbul la timpul trecut simplu. Dacă propoziția stă în picioare, e forma cu cratimă.

exemplu rezolvat

Alege: „Bunicul (sa/s-a) întors din pădure cu (sa/s-a) traistă plină."

„Bunicul s-a întors din pădure cu sa traistă plină."

Primul: se + a → „bunicul se întoarse". Al doilea arată a cui e traista → posesiv.

(În vorbire firească s-ar spune „cu traista sa plină" — posesivul stă de obicei după substantiv.)

exemplu rezolvat

Alege: „(Ia/I-a) spus să (ia/i-a) cartea."

I-a spus să ia cartea."

Primul = îi + a: „îi spuse". Al doilea e verbul a lua.

2. Perechile fără cratimă care se confundă

numai / nu mai

  • numai = doar: „am numai două mere".
  • nu mai = negație + adverb: „nu mai vreau".
  • Test: dacă poți înlocui cu doar, se scrie legat.

odată / o dată

  • odată = cândva, în trecut: „a fost odată…".
  • o dată = o singură dată: „am fost acolo o dată".
  • Test: dacă poți spune „de două ori", atunci e o dată (despărțit).

nicio / nici o

  • Se scrie nicio (legat) când e adjectiv: „nicio problemă", „niciun om".
  • Formele nici o / nici un apar doar în construcții de tipul „nici o carte, nici alta".

deodată / de odată, altădată / altă dată — funcționează la fel: legat pentru sensul de timp nedefinit.

într-un / într-o se scriu întotdeauna cu cratimă. Formele intr-un, întru-un, într-un fără cratimă sunt greșite. La fel: dintr-un, printr-un, într-adevăr, de-a lungul, de-a dreptul.

exemplu rezolvat

Alege: „Am fost acolo (odată/o dată), (numai/nu mai) cu bunicul."

„Am fost acolo o dată, numai cu bunicul."

o dată = o singură dată (merge „de două ori"). numai = doar.

exemplu rezolvat

Corectează: „Nu am gasit nici o carte intr-un raft."

N-am găsit nicio carte într-un raft."

Trei greșeli: n-am (ne + am → aici nu + am), nicio legat ca adjectiv, într-un cu cratimă.

3. Virgula — când se pune și când NU

Se pune virgulă:

  • între termenii unei enumerări: „a luat mere, pere, prune și caise" (înainte de și final, nu);
  • după sau înaintea unui substantiv în vocativ: „Ana, vino!", „Vino, Ana!";
  • pentru a izola o apoziție (explicație): „Ion, vecinul nostru, a plecat";
  • înaintea conjuncțiilor dar, iar, însă, ci, deci: „a venit, dar a plecat repede";
  • pentru a izola cuvinte incidente: „el, desigur, a refuzat";
  • după interjecții: „Vai, ce frumos!".

NU se pune virgulă:

  • între subiect și predicat: „Copilul, aleargă." e greșit;
  • *înaintea lui și*** când leagă doi termeni ai aceleiași enumerări: „mere și pere";
  • între predicat și complementul lui: „a citit, cartea" e greșit.

Regula cea mai des greșită: și nu primește virgulă înainte când doar leagă. Primește virgulă doar când are alt rol (de exemplu, când introduce o explicație separată).

exemplu rezolvat

Pune virgulele: „Maria vecina noastră a adus mere pere și prune dar nu a rămas la masă."

„Maria, vecina noastră, a adus mere, pere și prune, dar nu a rămas la masă."

  • vecina noastră = apoziție, izolată prin două virgule;
  • enumerarea mere, pere și prune — fără virgulă înainte de și;
  • virgulă înaintea lui dar.

4. Celelalte semne de punctuație

  • Punctul încheie o propoziție enunțiativă și marchează abrevierile: etc., dl.
  • Semnul întrebării încheie o propoziție interogativă: „Unde mergi?"
  • Semnul exclamării încheie o propoziție exclamativă sau imperativă și stă după interjecții și vocative puternice: „Ce frumos!", „Ana!"
  • Două puncte anunță o enumerare, o explicație sau vorbirea directă: „A luat tot ce trebuia: caiet, stilou și rigla."
  • Linia de dialog marchează începutul replicii fiecărui personaj:

Unde ai fost?"

  • Ghilimelele încadrează un citat sau un titlu: a citit „Amintiri din copilărie". În română se folosesc „ " (jos-sus).
  • Punctele de suspensie arată o pauză, o întrerupere: „Aș vrea să… nu contează."
  • Cratima leagă cuvinte (s-a, într-un) sau marchează despărțirea în silabe la capăt de rând.
  • Apostroful marchează o literă căzută în vorbirea rapidă: „’neața!", „dom’ profesor". Nu se confundă cu cratima — apostroful nu leagă două cuvinte.

De ce contează dincolo de acest capitol: baremul fiecărei cerințe deschise de la Subiectul I are un punct pentru „respectarea normelor de exprimare, punctuație, ortografie". Greșelile de aici te costă puncte și la exercițiile care nu sunt despre punctuație.

exemplu rezolvat

Ce semn lipsește: „A luat tot ce îi trebuia caiet stilou și riglă"?

„A luat tot ce îi trebuia: caiet, stilou și riglă."

Două puncte anunță enumerarea, apoi virgulă între termeni (nu și înainte de și).

5. Greșeli frecvente de evitat

  • Virgulă între subiect și predicat — cea mai gravă și cea mai frecventă.
  • *Virgulă înainte de și*** într-o enumerare simplă.
  • **într-un / dintr-un fără cratimă* sau scrise intr-un*.
  • Confuzia s-a / sa — testul e înlocuirea cu se + verb la trecut.
  • **nicio și niciun se scriu legat** când sunt adjective.
  • Apostroful pus în locul cratimei: se scrie s-a, nu s’a.
  • Ghilimele englezești („ ") în locul celor românești („ ").
  • Lipsa virgulei la vocativ: „Ana vino" trebuie „Ana, vino".

Ce trebuie să știi pe de rost

Cele 10 de idei din lecție, în formă scurtă. În cont le poți exersa ca flashcards, iar algoritmul ți le readuce exact înainte să le uiți.

Cum deosebești s-a de sa?

s-a = se + a (înlocuiește cu „se” + verb la trecut: s-a dus / se duse). sa = posesiv (cartea sa = cartea lui).

i-a sau ia?

i-a = îi + a („i-a dat” → „îi dădu”). ia = verbul a lua („ia cartea!”).

l-a sau la?

l-a = îl + a („l-a văzut” → „îl văzu”). la = prepoziție („la școală”).

numai sau nu mai?

Dacă poți înlocui cu „doar”, se scrie legat: numai. Altfel: nu mai (negație).

odată sau o dată?

o dată = o singură dată (merge „de două ori”). odată = cândva („a fost odată”).

Se scrie nicio sau nici o?

Legat — nicio, niciun — când sunt adjective: „nicio problemă”, „niciun om”.

Cum se scrie într-un?

Întotdeauna cu cratimă: într-un, într-o, dintr-un, printr-un, într-adevăr.

Unde NU se pune virgulă niciodată?

Între subiect și predicat, între predicat și complement, și înaintea lui „și” care leagă o enumerare.

Înaintea căror conjuncții se pune virgulă?

dar, iar, însă, ci, deci.

Ce semn cere vocativul?

Virgulă: „Ana, vino!” / „Vino, Ana!”.

Teoria se uită. Flashcardurile nu te lasă.

În cont, cele 10 de cards intră într-un program de repetiție: cele grele revin mâine, cele ușoare peste câteva zile. Plus simulări corectate pe baremul oficial.

Exersează cu flashcards →

5 credite bonus la înregistrare. Fără card.