Limba română — clasa VIII · 2026 · variantă de antrenament Era Lumis nr. 10

Variantă de antrenament EN limba și literatura română clasa a VIII-a nr. 10 (Era Lumis)

Variantă originală Era Lumis de Evaluare Națională la limba și literatura română pentru clasa a VIII-a, pe structura modelului oficial 2025–2026. Conține Subiectul I (70p) cu două texte originale — un text literar („Moara bunicului") și un text informativ despre drumul de la bobul de grâu la pâine — și 17 cerințe de comprehensiune, figuri de stil, fonetică, vocabular, morfologie și sintaxă, plus Subiectul al II-lea (20p) cu o compunere de caracterizare a personajului. Cu barem detaliat și rezolvare cronometrată cu corectare AI.

Durată
120 min
Exerciții
18
Materie
Română
Sursă
Variantă originală Era Lumis
Rezolvă cronometrat cu AI →

Rezolvă în 2 ore, în condiții de examen. AI-ul îți corectează pe baremul oficial și îți explică, exercițiu cu exercițiu, unde te-ai încurcat — cu pași numerotați, ca un profesor de meditații.

Subiectul I — 70 de puncte

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

La marginea satului, lângă râu, se afla moara bunicului meu. Era o clădire veche de lemn, cu o roată mare care se învârtea zi și noapte, împinsă de apa ce cobora din munte. Îmi plăcea să merg acolo în fiecare toamnă, când oamenii veneau cu carele încărcate cu saci de grâu. Bunicul era morarul satului. Îl vedeam mereu alb din cap până-n picioare, pudrat cu făină, dar cu zâmbetul pe buze. În fiecare toamnă, moara avea mult grâu de măcinat, iar el muncea mult, fără să se plângă. „Cine muncește cinstit nu cere mult", îmi spunea, turnând boabele în coșul morii. Priveam vrăjit cum bobul tare de grâu se prefăcea, între pietrele grele, în făină albă ca zăpada. Apa spumega voioasă sub roată, iar moara părea că fredonează un cântec fără sfârșit. Din făina aceea aveau să se facă, mai târziu, pâinile calde de pe mesele întregului sat. Cine trece pe la moară pleacă totdeauna cu sacul plin, iar bunicul, deși era obosit, măcina mai departe, acolo unde apa învârtea neîncetat roata. Neobosit, nu se oprea nici seara, mulțumindu-se cu o coajă de pâine și cu gândul la ziua următoare. Astăzi moara nu mai există, dar eu n-am uitat hărnicia bunicului. Ori de câte ori frâng o bucată de pâine, îmi amintesc că bobul de grâu adună în el munca unui an întreg și că nimic din ce e bun nu vine fără trudă.

Text literar original Era Lumis, „Moara bunicului"

  • *moară — clădire cu instalație de măcinat cereale
  • *a măcina — a transforma boabele în făină

Textul 2

Pâinea, pe care o vedem în fiecare zi pe masă, are în spate un drum lung, care începe pe câmp. Totul pornește de la bobul de grâu, semănat toamna sau primăvara în pământul reavăn. Grâul crește încet, de-a lungul mai multor luni. Vara, când spicele se fac aurii, sosește timpul secerișului. Boabele sunt culese, apoi duse la moară, unde sunt măcinate între pietre grele sau, astăzi, cu ajutorul unor mașini. Așa se obține făina. Din făină, apă, sare și drojdie, brutarii frământă aluatul și îl lasă să crească. Abia după ce este copt în cuptor, la temperaturi mari, aluatul devine pâinea rumenă și caldă pe care o cunoaștem cu toții. De-a lungul timpului, pâinea a fost prețuită de toate popoarele. În multe locuri, oaspeții erau întâmpinați cu pâine și sare, în semn de bun venit. A arunca pâinea era considerat un mare păcat, fiindcă în fiecare bucată se află munca multor oameni: a celui care ară, a celui care seamănă, a morarului și a brutarului.

Text informativ original Era Lumis, „De la bob de grâu la pâine"

  • *reavăn — ușor umed (despre pământ)
  • *aluat — amestec de făină și apă din care se face pâinea

A.

  1. A.1 · 2 pct

    Completează spațiile punctate cu informațiile din textul 1.

    La marginea satului, lângă _______, se afla _______ bunicului.

    Vezi răspunsuri (barem)
    • apa: râu
    • cladire: moara

    Notă: Din primul paragraf: „La marginea satului, lângă râu, se afla moara bunicului meu".

  2. A.2 · 2 pct

    Bunicul, morarul satului (valorifică textul 1):

    1. a)se plângea mereu de muncă.
    2. b)muncea mult, fără să se plângă.
    3. c)măcina grâul doar vara.
    4. d)refuza să-i ajute pe săteni.
    Vezi baremul oficial

    Răspuns corect: b

    Explicație: Hărnicia bunicului e redată prin „muncea mult, fără să se plângă".

  3. A.3 · 2 pct

    Făina se obține (valorifică textul 2):

    1. a)prin secerișul spicelor.
    2. b)prin măcinarea boabelor de grâu la moară.
    3. c)prin frământarea aluatului.
    4. d)prin coacerea în cuptor.
    Vezi baremul oficial

    Răspuns corect: b

    Explicație: Textul 2 arată că făina se obține prin măcinarea boabelor de grâu la moară.

  4. A.4 · 2 pct

    În multe locuri, oaspeții erau întâmpinați cu pâine și sare (valorifică textul 2):

    1. a)ca pedeapsă.
    2. b)în semn de bun venit.
    3. c)fiindcă nu aveau altceva de oferit.
    4. d)ca să plece mai repede.
    Vezi baremul oficial

    Răspuns corect: b

    Explicație: Textul 2 arată că pâinea și sarea erau semn de bun venit pentru oaspeți.

  5. A.5 · 6 pct

    Notează „X" în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte.

    Textul 1

    • Moara bunicului se afla la marginea satului, lângă râu.
    • Bunicul măcina grâul doar o dată pe an.
    • Bunicul era un om harnic și neobosit.

    Textul 2

    • Drumul pâinii începe pe câmp, de la bobul de grâu.
    • Făina se obține direct din spice, fără măcinare.
    • A arunca pâinea era considerat un mare păcat.
    Vezi baremul oficial (A / F)

    Textul 1

    • A — Moara bunicului se afla la marginea satului, lângă râu.
    • F — Bunicul măcina grâul doar o dată pe an.
    • A — Bunicul era un om harnic și neobosit.

    Textul 2

    • A — Drumul pâinii începe pe câmp, de la bobul de grâu.
    • F — Făina se obține direct din spice, fără măcinare.
    • A — A arunca pâinea era considerat un mare păcat.
  6. A.6 · 6 pct

    Transcrie, din secvențele următoare, două figuri de stil diferite, pe care le vei preciza: „Apa spumega voioasă sub roată" și „bobul tare de grâu se prefăcea [...] în făină albă ca zăpada".

    Vezi pașii din barem
    1. Transcrierea primei figuri de stil (de ex.: „Apa spumega voioasă" — personificare) (1 pct)
    2. Precizarea felului primei figuri de stil (2 pct)
    3. Transcrierea celei de-a doua figuri (de ex.: „făină albă ca zăpada" — comparație) (1 pct)
    4. Precizarea felului celei de-a doua figuri de stil (2 pct)

    Răspuns model: „Apa spumega voioasă" — personificare; „albă ca zăpada" — comparație.

  7. A.7 · 6 pct

    Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.

    Minimum 30 cuvinte

    Vezi pașii din barem
    1. Precizarea unui element de conținut comun (ex.: grâul, pâinea, munca) (2 pct)
    2. Prezentarea elementului din textul 1, valorificând o secvență relevantă (1 pct)
    3. Prezentarea elementului din textul 2, valorificând o secvență relevantă (1 pct)
    4. Respectarea normelor de exprimare, punctuație, ortografie (0–1 greșeli) (1 pct)
    5. Respectarea numărului minim de cuvinte (≥ 30) (1 pct)
  8. A.8 · 6 pct

    Crezi că merită să prețuim munca din spatele lucrurilor simple, precum pâinea? Motivează-ți răspunsul, în 50–100 de cuvinte, valorificând textul 2.

    Limită: 50–100 cuvinte

    Vezi pașii din barem
    1. Menționarea răspunsului la întrebarea dată (1 pct)
    2. Motivarea adecvată a răspunsului (1 pct)
    3. Valorificarea adecvată a textului 2 (2p adecvat / 1p încercare) (2 pct)
    4. Respectarea normelor de exprimare, punctuație, ortografie (0–1 greșeli) (1 pct)
    5. Încadrarea în numărul de cuvinte indicat (50–100) (1 pct)
  9. A.9 · 6 pct

    Asociază fragmentul din textul 1 cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50–100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

    Limită: 50–100 cuvinte

    Vezi pașii din barem
    1. Numirea unei valori identificate în textul dat (ex.: hărnicia, prețuirea muncii, legătura cu bunicii) (1 pct)
    2. Precizarea titlului și a autorului unui text literar asociat, pe baza valorii identificate (1 pct)
    3. Prezentarea valorii comune prin referire la câte o secvență din fiecare text (2p adecvat / 1p încercare) (2 pct)
    4. Respectarea normelor de exprimare, punctuație, ortografie (0–1 greșeli) (1 pct)
    5. Încadrarea în numărul de cuvinte indicat (50–100) (1 pct)

B.

  1. B.1 · 2 pct

    Conțin diftong ambele cuvinte din seria:

    1. a)„grâu", „pâine".
    2. b)„făina", „satul".
    3. c)„morarul", „cântec".
    4. d)„sacul", „pietrele".
    Vezi baremul oficial

    Răspuns corect: a

    Explicație: Diftongul = două vocale pronunțate în aceeași silabă („âu" în grâu, „âi" în pâine).

  2. B.2 · 2 pct

    Seria care cuprinde doar cuvinte derivate este:

    1. a)„carele", „pietrele".
    2. b)„neobosit", „hărnicie".
    3. c)„moara", „grâul".
    4. d)„satul", „coșul".
    Vezi baremul oficial

    Răspuns corect: b

    Explicație: Cuvântul derivat se formează cu prefix și/sau sufix. Exclude formele flexionare și cuvintele de bază.

  3. B.3 · 2 pct

    Secvența „bobul de grâu adună în el munca unui an întreg" sugerează că:

    1. a)grâul se coace într-un singur an.
    2. b)în spatele unui lucru simplu stă truda îndelungată a omului.
    3. c)boabele de grâu sunt foarte grele.
    4. d)un an trece foarte repede.
    Vezi baremul oficial

    Răspuns corect: b

    Explicație: Secvența sugerează, figurat, truda îndelungată ascunsă în spatele unui lucru simplu.

  4. B.4 · 2 pct

    Seria în care cuvintele subliniate sunt omonime este:

    1. a)„Semnează cererea cu tocul, pe hârtie."; „Ușa se închidea greu în tocul ei de lemn."
    2. b)„o pâine caldă"; „o pâine rumenă".
    3. c)„grâu auriu"; „spic auriu".
    4. d)„moara veche"; „moara nouă".
    Vezi baremul oficial

    Răspuns corect: a

    Explicație: Omonimele au aceeași formă, dar sensuri complet diferite („toc" de scris / „toc" al ușii).

  5. B.5 · 6 pct

    Precizează valoarea morfologică a cuvântului „mult" în fiecare dintre contextele următoare: „moara avea mult (1) grâu de măcinat"; „el muncea mult (2), fără să se plângă"; „Cine muncește cinstit nu cere mult (3)."

    Vezi pașii din barem
    1. (1) mult — adjectiv pronominal nehotărât (2 pct)
    2. (2) mult — adverb (de mod / cantitativ) (2 pct)
    3. (3) mult — pronume nehotărât (2 pct)

    Răspuns model: (1) adjectiv pronominal nehotărât; (2) adverb; (3) pronume nehotărât.

  6. B.6 · 6 pct

    Alcătuiește un enunț exclamativ, în care să existe un verb la modul conjunctiv (1), și un enunț asertiv, în care substantivul „morarul" să aibă funcția sintactică de nume predicativ (2).

    Vezi pașii din barem
    1. Alcătuirea enunțului (1) exclamativ (1 pct)
    2. Alcătuirea enunțului (2) asertiv (1 pct)
    3. Respectarea modului conjunctiv al verbului în (1) (1 pct)
    4. Respectarea funcției sintactice de nume predicativ pentru „morarul" în (2) (1 pct)
    5. Respectarea normelor de exprimare, punctuație, ortografie în (1) (1 pct)
    6. Respectarea normelor de exprimare, punctuație, ortografie în (2) (1 pct)

    Răspuns model: (1) Să dea Dumnezeu un an cu belșug! (2) Bunicul era morarul satului.

  7. B.7 · 6 pct

    Transcrie trei propoziții subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul acestora: „Cine trece pe la moară pleacă totdeauna cu sacul plin, iar bunicul, deși era obosit, măcina mai departe, acolo unde apa învârtea neîncetat roata".

    Vezi pașii din barem
    1. Transcrierea primei subordonate („Cine trece pe la moară") + precizarea felului (subiectivă) (2 pct)
    2. Transcrierea celei de-a doua subordonate („deși era obosit") + precizarea felului (circumstanțială concesivă) (2 pct)
    3. Transcrierea celei de-a treia subordonate („acolo unde apa învârtea neîncetat roata") + precizarea felului (circumstanțială de loc) (2 pct)

    Răspuns model: „Cine trece pe la moară" — subiectivă; „deși era obosit" — circumstanțială concesivă; „acolo unde apa învârtea neîncetat roata" — circumstanțială de loc.

  8. B.8 · 6 pct

    Completează, în spațiile libere, forma corectă a cuvintelor scrise în paranteză, reprezentând îndemnul unui bunic către nepotul său.

    — Nepoate, _______ (a prețui, imperativ, persoana a II-a, singular) fiecare bob de grâu, fiindcă în truda _______ (morar) și în răbdarea _______ (pământ), oamenii _______ (însuși, adjectiv pronominal de întărire, masculin, plural) găsesc _______ (bun, superlativ relativ de superioritate) răsplată, care se adună în _______ (hambar, plural, articulat) pline.

    Vezi răspunsuri (barem)
    • 1: prețuiește
    • 2: morarului
    • 3: pământului
    • 4: înșiși
    • 5: cea mai bună
    • 6: hambarele

    Notă: Imperativ pers. a II-a sg. al verbului „a prețui": prețuiește. Genitiv-dativ singular articulat: morarului, pământului. Adjectiv pronominal de întărire, masculin plural: înșiși. Superlativ relativ de superioritate (fem. sg.): cea mai bună. Plural articulat: hambarele.

Compunere — caracterizarea bunicului (20 puncte)

Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să îl caracterizezi pe bunic, personajul din textul „Moara bunicului". În scrierea compunerii, vei avea în vedere: − notarea a două date de identificare a personajului (vârstă, statut în familie, ocupație/pasiune etc.); − prezentarea, prin câte o secvență comentată, a două trăsături morale ale personajului; − precizarea a două mijloace de caracterizare diferite, prin care se evidențiază trăsăturile morale prezentate; − corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului. Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
Vezi baremul de notare
  • Date de identificare (2p) (2 pct): Câte 1 punct pentru notarea oricăror două date de identificare a personajului (vârstă, statut în familie, ocupație/pasiune etc.).
  • Două trăsături morale precizate (2p) (2 pct): Câte 1 punct pentru precizarea oricăror două trăsături morale ale personajului (ex.: hărnicia, modestia, generozitatea).
  • Prezentarea trăsăturilor prin secvențe comentate (4p) (4 pct): Câte 2 puncte pentru fiecare trăsătură ilustrată cu secvență comentată adecvat (1p pentru citare/încercare).
  • Două mijloace de caracterizare (2p) (2 pct): Câte 1 punct pentru precizarea mijlocului de caracterizare prin care se evidențiază fiecare trăsătură (caracterizare directă/indirectă, prin fapte, prin limbaj, prin relația cu celelalte personaje etc.). Două mijloace diferite.
  • Corelarea unei valori personale cu o valoare a personajului (2p) (2 pct): 1 punct pentru identificarea unei valori + 1 punct pentru corelarea valorii.
  • Redactare (8p) (8 pct): Paragrafe corecte (1p) + coerență (1p) + proprietatea termenilor (1p) + corectitudine gramaticală (1p) + claritate (1p) + ortografie (1p) + punctuație (1p) + lizibilitate (1p). Punctajul pentru redactare se acordă DOAR dacă compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Ai citit baremul. Acum dă-l propriu-zis.

Rezolvă acest subiect cronometrat în cont. La final, AI-ul îți spune câte puncte ai luat pe fiecare item, pe baremul oficial, plus o explicație pas-cu-pas pentru fiecare greșeală.

Începe simularea cronometrată →

5 credite bonus la înregistrare. Fără card.