Limba română — clasa VIII · 2026 · variantă de antrenament Era Lumis nr. 11

Variantă de antrenament EN limba și literatura română clasa a VIII-a nr. 11 (Era Lumis)

Variantă originală Era Lumis de Evaluare Națională la limba și literatura română pentru clasa a VIII-a, pe structura modelului oficial 2025–2026. Conține Subiectul I (70p) cu două texte originale — un text literar („Bunicul cioban") și un text informativ despre oi și lână — și 17 cerințe de comprehensiune, figuri de stil, fonetică, vocabular, morfologie și sintaxă, plus Subiectul al II-lea (20p) cu o compunere de caracterizare a personajului. Cu barem detaliat și rezolvare cronometrată cu corectare AI.

Durată
120 min
Exerciții
18
Materie
Română
Sursă
Variantă originală Era Lumis

Rezolvă în 2 ore, în condiții de examen. AI-ul îți corectează pe baremul oficial și îți explică, exercițiu cu exercițiu, unde te-ai încurcat — cu pași numerotați, ca un profesor de meditații.

Subiectul I — 70 de puncte

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

În vara aceea, m-am dus pentru prima oară la stâna bunicului, sus, pe munte. Bunicul era cioban de o viață și cunoștea bine fiecare potecă și fiecare izvor din jur. Oile îl ascultau ca pe un stăpân blând, iar câinii nu se dezlipeau de el. Ziua, urcam împreună pe pășune, unde oile păreau, de departe, niște bulgări albi risipiți pe iarbă. Bunicul fluiera un cântec vechi, ciobănesc, și toată turma se aduna în jurul lui. „Cine are grijă de cele mici e răsplătit de cele mari", îmi spunea, mângâind un miel. Seara, ne strângeam lângă foc. Muntele se cufunda în tăcere, iar cerul plin de stele era singura lui companie în lungile nopți de veghe. Nu-l speria singurătatea; dimpotrivă, o îndrăgise. Toată viața n-a făcut decât bine celor din jur, fără să ceară nimic în schimb. Când se lăsa noaptea, singura lui dorință era ca oile să fie în siguranță, iar câinele, care simțea orice mișcare, veghea alături de el. Odată, l-am întrebat dacă nu i-e greu. — Bine, e greu câteodată, mi-a răspuns zâmbind, dar niciun palat nu face cât cerul acesta al meu. N-am să uit vara aceea. De câte ori privesc cerul înstelat, îmi amintesc de bunicul care mă învățase că cea mai mare bogăție a omului nu se ține în palme, ci în inimă.

Text literar original Era Lumis, „Bunicul cioban"

  • *stânăadăpost la munte pentru oi și ciobani
  • *a vegheaa sta treaz pentru a păzi ceva

Textul 2

Oaia este unul dintre cele mai vechi animale crescute de om. Ea a fost domesticită acum mii de ani, pentru laptele, carnea și, mai ales, lâna ei. În multe zone de munte, creșterea oilor a rămas o îndeletnicire de bază, transmisă din tată în fiu. Primăvara, turmele urcă la munte, unde pășunile sunt bogate și aerul curat. Această urcare se numește transhumanță, iar toamna, când vremea se răcește, oile coboară din nou spre locurile mai calde de la șes. Lâna oilor este tunsă o dată sau de două ori pe an. Ea este spălată, apoi toarsă în fire, din care se țes haine călduroase, covoare și pături. Datorită structurii ei, lâna ține de cald iarna și lasă pielea să respire vara. Astăzi, deși există materiale făcute în fabrici, lâna naturală rămâne prețuită pentru calitățile ei. În spatele fiecărui obiect de lână se află munca răbdătoare a ciobanilor și a meșteșugarilor care duc mai departe o tradiție veche de secole.

Text informativ original Era Lumis, „Oile și lâna"

  • *a domesticia obișnui un animal sălbatic să trăiască lângă om
  • *transhumanțămutarea sezonieră a turmelor între munte și șes

A.

  1. A.1 · 2 pct

    Completează spațiile punctate cu informațiile din textul 1.

    În vara aceea, băiatul s-a dus pentru prima oară la _______ bunicului, sus, pe _______.

    Vezi răspunsuri (barem)
    • loc: stâna
    • relief: munte

    Notă: Din primul paragraf: „m-am dus pentru prima oară la stâna bunicului, sus, pe munte".

  2. A.2 · 2 pct

    Bunicul (valorifică textul 1):

    1. a)era cioban de o viață și cunoștea bine muntele.
    2. b)urca la munte doar toamna.
    3. c)se temea de oi.
    4. d)nu avea câini.
    Vezi baremul oficial

    Răspuns corect: a

    Explicație: Bunicul e prezentat ca un cioban de o viață, care cunoaște bine muntele.

  3. A.3 · 2 pct

    Urcarea turmelor la munte, primăvara, se numește (valorifică textul 2):

    1. a)transhumanță.
    2. b)tundere.
    3. c)domesticire.
    4. d)pășunat.
    Vezi baremul oficial

    Răspuns corect: a

    Explicație: Textul 2 numește transhumanță urcarea sezonieră a turmelor la munte.

  4. A.4 · 2 pct

    Lâna ține de cald iarna și lasă pielea să respire vara datorită (valorifică textul 2):

    1. a)culorii ei.
    2. b)structurii ei.
    3. c)materialelor din fabrici.
    4. d)faptului că este spălată.
    Vezi baremul oficial

    Răspuns corect: b

    Explicație: Textul 2 arată că însușirile lânii se datorează structurii ei.

  5. A.5 · 6 pct

    Notează „X" în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte.

    Textul 1

    • Bunicul era cioban de o viață.
    • Bunicului îi era frică de singurătate.
    • Oile îl ascultau ca pe un stăpân blând.

    Textul 2

    • Oaia a fost domesticită acum mii de ani.
    • Lâna se tunde o dată sau de două ori pe an.
    • Lâna naturală nu mai este deloc prețuită astăzi.
    Vezi baremul oficial (A / F)

    Textul 1

    • A Bunicul era cioban de o viață.
    • F Bunicului îi era frică de singurătate.
    • A Oile îl ascultau ca pe un stăpân blând.

    Textul 2

    • A Oaia a fost domesticită acum mii de ani.
    • A Lâna se tunde o dată sau de două ori pe an.
    • F Lâna naturală nu mai este deloc prețuită astăzi.
  6. A.6 · 6 pct

    Transcrie, din secvențele următoare, două figuri de stil diferite, pe care le vei preciza: „oile păreau, de departe, niște bulgări albi risipiți pe iarbă" și „Muntele se cufunda în tăcere".

    Vezi pașii din barem
    1. Transcrierea primei figuri de stil (de ex.: „niște bulgări albi" — comparație) (1 pct)
    2. Precizarea felului primei figuri de stil (2 pct)
    3. Transcrierea celei de-a doua figuri (de ex.: „Muntele se cufunda în tăcere" — personificare) (1 pct)
    4. Precizarea felului celei de-a doua figuri de stil (2 pct)

    Răspuns model: „ca [...] niște bulgări albi" — comparație; „Muntele se cufunda în tăcere" — personificare.

  7. A.7 · 6 pct

    Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.

    Minimum 30 cuvinte

    Vezi pașii din barem
    1. Precizarea unui element de conținut comun (ex.: oile, ciobanul, muntele) (2 pct)
    2. Prezentarea elementului din textul 1, valorificând o secvență relevantă (1 pct)
    3. Prezentarea elementului din textul 2, valorificând o secvență relevantă (1 pct)
    4. Respectarea normelor de exprimare, punctuație, ortografie (0–1 greșeli) (1 pct)
    5. Respectarea numărului minim de cuvinte (≥ 30) (1 pct)
  8. A.8 · 6 pct

    Crezi că merită păstrate meșteșugurile și tradițiile vechi, precum creșterea oilor? Motivează-ți răspunsul, în 50–100 de cuvinte, valorificând textul 2.

    Limită: 50–100 cuvinte

    Vezi pașii din barem
    1. Menționarea răspunsului la întrebarea dată (1 pct)
    2. Motivarea adecvată a răspunsului (1 pct)
    3. Valorificarea adecvată a textului 2 (2p adecvat / 1p încercare) (2 pct)
    4. Respectarea normelor de exprimare, punctuație, ortografie (0–1 greșeli) (1 pct)
    5. Încadrarea în numărul de cuvinte indicat (50–100) (1 pct)
  9. A.9 · 6 pct

    Asociază fragmentul din textul 1 cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50–100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

    Limită: 50–100 cuvinte

    Vezi pașii din barem
    1. Numirea unei valori identificate în textul dat (ex.: devotamentul, dragostea pentru natură, modestia) (1 pct)
    2. Precizarea titlului și a autorului unui text literar asociat, pe baza valorii identificate (1 pct)
    3. Prezentarea valorii comune prin referire la câte o secvență din fiecare text (2p adecvat / 1p încercare) (2 pct)
    4. Respectarea normelor de exprimare, punctuație, ortografie (0–1 greșeli) (1 pct)
    5. Încadrarea în numărul de cuvinte indicat (50–100) (1 pct)

B.

  1. B.1 · 2 pct

    Conțin diftong ambele cuvinte din seria:

    1. a)„cioban", „oile".
    2. b)„muntele", „turma".
    3. c)„câinele", „stâna".
    4. d)„lapte", „brânză".
    Vezi baremul oficial

    Răspuns corect: a

    Explicație: Diftongul = două vocale pronunțate în aceeași silabă („io" în cioban, „oi" în oile).

  2. B.2 · 2 pct

    Seria care cuprinde doar cuvinte derivate este:

    1. a)„oile", „stelele".
    2. b)„ciobănesc", „singurătate".
    3. c)„munte", „turmă".
    4. d)„câine", „lapte".
    Vezi baremul oficial

    Răspuns corect: b

    Explicație: Cuvântul derivat se formează cu prefix și/sau sufix. Exclude formele flexionare și cuvintele de bază.

  3. B.3 · 2 pct

    Secvența „cerul plin de stele era singura lui companie în lungile nopți de veghe" sugerează:

    1. a)că bunicul se temea de întuneric.
    2. b)singurătatea ciobanului, alinată de frumusețea nopții.
    3. c)că bunicul nu avea prieteni în sat.
    4. d)că stelele luminau turma.
    Vezi baremul oficial

    Răspuns corect: b

    Explicație: Secvența sugerează singurătatea ciobanului, alinată de frumusețea cerului înstelat.

  4. B.4 · 2 pct

    Seria în care cuvintele subliniate sunt omonime este:

    1. a)„Noaptea, stelele luminau tot cerul."; „În fiecare seară, îi cer bunicului o poveste."
    2. b)„o oaie blândă"; „o oaie cuminte".
    3. c)„munte înalt"; „deal înalt".
    4. d)„lână caldă"; „lână moale".
    Vezi baremul oficial

    Răspuns corect: a

    Explicație: Omonimele au aceeași formă, dar sensuri complet diferite („cer" bolta cerească / „cer" verb).

  5. B.5 · 6 pct

    Precizează valoarea morfologică a cuvântului „bine" în fiecare dintre contextele următoare: „cunoștea bine (1) fiecare potecă"; „Toată viața n-a făcut decât bine (2) celor din jur"; „— Bine (3), e greu câteodată, mi-a răspuns zâmbind."

    Vezi pașii din barem
    1. (1) bine — adverb (de mod) (2 pct)
    2. (2) bine — substantiv (comun, neutru) (2 pct)
    3. (3) bine — adverb de afirmație (2 pct)

    Răspuns model: (1) adverb (de mod); (2) substantiv; (3) adverb de afirmație.

  6. B.6 · 6 pct

    Alcătuiește un enunț interogativ, în care să existe un adjectiv pronominal interogativ (1), și un enunț asertiv, în care substantivul „muntele" să aibă funcția sintactică de complement circumstanțial de loc (2).

    Vezi pașii din barem
    1. Alcătuirea enunțului (1) interogativ (1 pct)
    2. Alcătuirea enunțului (2) asertiv (1 pct)
    3. Respectarea valorii de adjectiv pronominal interogativ în (1) (1 pct)
    4. Respectarea funcției sintactice de complement circumstanțial de loc pentru „muntele" în (2) (1 pct)
    5. Respectarea normelor de exprimare, punctuație, ortografie în (1) (1 pct)
    6. Respectarea normelor de exprimare, punctuație, ortografie în (2) (1 pct)

    Răspuns model: (1) Care miel s-a rătăcit de turmă? (2) Ciobanul urca pe munte în fiecare primăvară.

  7. B.7 · 6 pct

    Transcrie trei propoziții subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul acestora: „Când se lăsa noaptea, singura lui dorință era ca oile să fie în siguranță, iar câinele, care simțea orice mișcare, veghea alături de el".

    Vezi pașii din barem
    1. Transcrierea primei subordonate („Când se lăsa noaptea") + precizarea felului (circumstanțială de timp) (2 pct)
    2. Transcrierea celei de-a doua subordonate („ca oile să fie în siguranță") + precizarea felului (predicativă) (2 pct)
    3. Transcrierea celei de-a treia subordonate („care simțea orice mișcare") + precizarea felului (atributivă) (2 pct)

    Răspuns model: „Când se lăsa noaptea" — circumstanțială de timp; „ca oile să fie în siguranță" — predicativă; „care simțea orice mișcare" — atributivă.

  8. B.8 · 6 pct

    Completează, în spațiile libere, forma corectă a cuvintelor scrise în paranteză, reprezentând îndemnul unui bunic cioban către nepotul său.

    — Nepoate, _______ (a veghea, conjunctiv, prezent, persoana a II-a, singular) turma cu credință, fiindcă în tăcerea _______ (munte) și în lumina _______ (stea), ciobanii _______ (însuși, adjectiv pronominal de întărire, masculin, plural) învață _______ (adânc, superlativ relativ de superioritate) taine, care se păstrează în _______ (legendă, plural, articulat) bătrânilor.

    Vezi răspunsuri (barem)
    • 1: să veghezi
    • 2: muntelui
    • 3: stelei
    • 4: înșiși
    • 5: cele mai adânci
    • 6: legendele

    Notă: Conjunctiv prezent pers. a II-a sg. al verbului „a veghea": să veghezi. Genitiv-dativ singular articulat: muntelui, stelei. Adjectiv pronominal de întărire, masculin plural: înșiși. Superlativ relativ de superioritate (fem. pl.): cele mai adânci. Plural articulat: legendele.

Compunere — caracterizarea bunicului (20 puncte)

Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să îl caracterizezi pe bunic, personajul din textul „Bunicul cioban". În scrierea compunerii, vei avea în vedere: − notarea a două date de identificare a personajului (vârstă, statut în familie, ocupație/pasiune etc.); − prezentarea, prin câte o secvență comentată, a două trăsături morale ale personajului; − precizarea a două mijloace de caracterizare diferite, prin care se evidențiază trăsăturile morale prezentate; − corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului. Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
Vezi baremul de notare
  • Date de identificare (2p) (2 pct): Câte 1 punct pentru notarea oricăror două date de identificare a personajului (vârstă, statut în familie, ocupație/pasiune etc.).
  • Două trăsături morale precizate (2p) (2 pct): Câte 1 punct pentru precizarea oricăror două trăsături morale ale personajului (ex.: devotamentul, modestia, dragostea pentru natură).
  • Prezentarea trăsăturilor prin secvențe comentate (4p) (4 pct): Câte 2 puncte pentru fiecare trăsătură ilustrată cu secvență comentată adecvat (1p pentru citare/încercare).
  • Două mijloace de caracterizare (2p) (2 pct): Câte 1 punct pentru precizarea mijlocului de caracterizare prin care se evidențiază fiecare trăsătură (caracterizare directă/indirectă, prin fapte, prin limbaj, prin relația cu celelalte personaje etc.). Două mijloace diferite.
  • Corelarea unei valori personale cu o valoare a personajului (2p) (2 pct): 1 punct pentru identificarea unei valori + 1 punct pentru corelarea valorii.
  • Redactare (8p) (8 pct): Paragrafe corecte (1p) + coerență (1p) + proprietatea termenilor (1p) + corectitudine gramaticală (1p) + claritate (1p) + ortografie (1p) + punctuație (1p) + lizibilitate (1p). Punctajul pentru redactare se acordă DOAR dacă compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Ai citit baremul. Acum dă-l propriu-zis.

Rezolvă acest subiect cronometrat în cont. La final, AI-ul îți spune câte puncte ai luat pe fiecare item, pe baremul oficial, plus o explicație pas-cu-pas pentru fiecare greșeală.

Începe simularea cronometrată →

5 credite bonus la înregistrare. Fără card.