Limba română — clasa VIII · 2026 · variantă de antrenament Era Lumis nr. 6

Variantă de antrenament EN limba și literatura română clasa a VIII-a nr. 6 (Era Lumis)

Variantă originală Era Lumis de Evaluare Națională la limba și literatura română pentru clasa a VIII-a, pe structura modelului oficial 2025–2026. Conține Subiectul I (70p) cu două texte originale — un text literar („Bunicul și cărțile") și un text informativ despre istoria cărții — și 17 cerințe de comprehensiune, figuri de stil, fonetică, vocabular, morfologie și sintaxă, plus Subiectul al II-lea (20p) cu o compunere de caracterizare a personajului. Cu barem detaliat și rezolvare cronometrată cu corectare AI.

Durată
120 min
Exerciții
18
Materie
Română
Sursă
Variantă originală Era Lumis
Rezolvă cronometrat cu AI →

Rezolvă în 2 ore, în condiții de examen. AI-ul îți corectează pe baremul oficial și îți explică, exercițiu cu exercițiu, unde te-ai încurcat — cu pași numerotați, ca un profesor de meditații.

Subiectul I — 70 de puncte

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

Bunicul avea, în odaia lui, un raft de cărți care urca până în tavan. Pe o masă de lemn, lângă raft, stăteau mereu câteva cărți deschise. Pentru mine, copil fiind, raftul acela era un munte fermecat, plin de comori pe care abia așteptam să le descopăr. Cărțile lui miroseau a praf, a vreme și a depărtări, iar coperțile lor, roase pe la colțuri, păreau niște hărți vechi. În fiecare seară, bunicul lua câte o carte și îmi citea cu glas domol, schimbându-și vocea după fiecare personaj. Așa am cunoscut corăbii care înfruntau furtuni, cavaleri, insule pustii și păduri în care te puteai rătăci. Dorința mea era să citesc toate cărțile bunicului, fiindcă mă gândeam mereu la ce voi descoperi, și citeam atât de mult, încât uitam de joacă. — O carte bună, îmi spunea el, e ca o ușă: o deschizi și ești, dintr-odată, în altă lume. Aveam pe atunci vreo opt ani. Doi ani mai târziu, citeam deja singur, ascuns sub plapumă, cu o lanternă; ajunsesem un cititor pasionat. Bunicul se prefăcea că nu vede lumina strecurându-se pe sub ușă, dar dimineața mă întreba, cu un zâmbet șiret, ce mai făceau eroii mei. Mai târziu, când bunicul s-a stins, mi-a lăsat moștenire raftul lui de cărți. Nu erau scumpe, nu erau rare; pentru alții, poate, nu valorau nimic. Pentru mine însă, fiecare era o ușă pe care el o deschisese, cândva, pentru mine. Și astăzi, când deschid una, parcă aud din nou glasul lui, citind, și mi se pare că toată lumea încape într-o singură pagină.

Text literar original Era Lumis, „Bunicul și cărțile"

  • *odaie — cameră, încăpere de locuit
  • *copertă — fiecare dintre cele două foi groase care îmbracă o carte

Textul 2

Cartea, așa cum o cunoaștem azi, este rezultatul unei povești de mii de ani. La început, oamenii nu scriau pe hârtie, ci pe ce aveau la îndemână: pe plăci de lut, pe papirus făcut din trestie sau pe pergament, pregătit din piei de animale. Cărțile erau rare și foarte scumpe, fiindcă fiecare trebuia copiată de mână, literă cu literă, de către călugări care munceau ani întregi la un singur volum. Totul s-a schimbat în secolul al XV-lea, când Johannes Gutenberg a inventat tiparul cu litere mobile. De atunci, cărțile au putut fi multiplicate repede și ieftin, iar cunoașterea a încetat să mai fie privilegiul câtorva. Tot mai mulți oameni au învățat să citească, iar ideile au călătorit dintr-un capăt în altul al lumii. Astăzi, pe lângă cărțile tipărite, există și cărți electronice, pe care le putem purta cu miile într-un singur aparat. Și totuși, mulți cititori spun că nimic nu înlocuiește foșnetul paginilor și mirosul unei cărți vechi. Indiferent de forma ei, cartea rămâne ceea ce a fost dintotdeauna: un mod de a păstra gândurile oamenilor și de a le trimite mai departe, peste timp.

Text informativ original Era Lumis, „Scurtă istorie a cărții"

  • *pergament — material de scris pregătit din piele de animal
  • *tipar — procedeu de a copia (multiplica) texte prin apăsarea literelor pe hârtie

A.

  1. A.1 · 2 pct

    Completează spațiile punctate cu informațiile din textul 1.

    Bunicul are, în odaia lui, un _______ de cărți care urcă până în _______.

    Vezi răspunsuri (barem)
    • mobila: raft
    • sus: tavan

    Notă: Din primul paragraf: „Bunicul avea, în odaia lui, un raft de cărți care urca până în tavan".

  2. A.2 · 2 pct

    După bunicul lui, o carte bună este pentru băiat (valorifică textul 1):

    1. a)un obiect scump.
    2. b)ca o ușă spre altă lume.
    3. c)o jucărie.
    4. d)o pierdere de vreme.
    Vezi baremul oficial

    Răspuns corect: b

    Explicație: Bunicul compară cartea bună cu o ușă care deschide accesul către alte lumi.

  3. A.3 · 2 pct

    Înainte de hârtie, oamenii scriau pe (valorifică textul 2):

    1. a)sticlă.
    2. b)plăci de lut, papirus sau pergament.
    3. c)metal.
    4. d)lemn vopsit.
    Vezi baremul oficial

    Răspuns corect: b

    Explicație: Textul 2 enumeră materialele vechi de scris: plăci de lut, papirus, pergament.

  4. A.4 · 2 pct

    Tiparul cu litere mobile a fost inventat de (valorifică textul 2):

    1. a)un călugăr anonim.
    2. b)Johannes Gutenberg.
    3. c)un împărat roman.
    4. d)un negustor venețian.
    Vezi baremul oficial

    Răspuns corect: b

    Explicație: Textul 2 atribuie invenția tiparului cu litere mobile lui Johannes Gutenberg, în secolul al XV-lea.

  5. A.5 · 6 pct

    Notează „X" în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte.

    Textul 1

    • Bunicul îi citește băiatului în fiecare seară, schimbându-și vocea după personaje.
    • Băiatul nu reușește niciodată să citească singur.
    • Bunicul îi lasă băiatului moștenire raftul de cărți.

    Textul 2

    • La început, cărțile erau copiate de mână, literă cu literă.
    • Tiparul a făcut cărțile mai rare și mai scumpe.
    • Astăzi există și cărți electronice.
    Vezi baremul oficial (A / F)

    Textul 1

    • A — Bunicul îi citește băiatului în fiecare seară, schimbându-și vocea după personaje.
    • F — Băiatul nu reușește niciodată să citească singur.
    • A — Bunicul îi lasă băiatului moștenire raftul de cărți.

    Textul 2

    • A — La început, cărțile erau copiate de mână, literă cu literă.
    • F — Tiparul a făcut cărțile mai rare și mai scumpe.
    • A — Astăzi există și cărți electronice.
  6. A.6 · 6 pct

    Transcrie, din secvențele următoare, două figuri de stil diferite, pe care le vei preciza: „raftul acela era un munte fermecat, plin de comori" și „O carte bună [...] e ca o ușă: o deschizi și ești, dintr-odată, în altă lume".

    Vezi pașii din barem
    1. Transcrierea primei figuri de stil (de ex.: „raftul [...] era un munte fermecat" — metaforă) (1 pct)
    2. Precizarea felului primei figuri de stil (2 pct)
    3. Transcrierea celei de-a doua figuri (de ex.: „e ca o ușă" — comparație) (1 pct)
    4. Precizarea felului celei de-a doua figuri de stil (2 pct)

    Răspuns model: „raftul [...] era un munte fermecat" — metaforă; „e ca o ușă" — comparație.

  7. A.7 · 6 pct

    Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.

    Minimum 30 cuvinte

    Vezi pașii din barem
    1. Precizarea unui element de conținut comun (ex.: cartea, cititul, cunoașterea) (2 pct)
    2. Prezentarea elementului din textul 1, valorificând o secvență relevantă (1 pct)
    3. Prezentarea elementului din textul 2, valorificând o secvență relevantă (1 pct)
    4. Respectarea normelor de exprimare, punctuație, ortografie (0–1 greșeli) (1 pct)
    5. Respectarea numărului minim de cuvinte (≥ 30) (1 pct)
  8. A.8 · 6 pct

    Crezi că cititul ne îmbogățește viața? Motivează-ți răspunsul, în 50–100 de cuvinte, valorificând textul 1.

    Limită: 50–100 cuvinte

    Vezi pașii din barem
    1. Menționarea răspunsului la întrebarea dată (1 pct)
    2. Motivarea adecvată a răspunsului (1 pct)
    3. Valorificarea adecvată a textului 1 (2p adecvat / 1p încercare) (2 pct)
    4. Respectarea normelor de exprimare, punctuație, ortografie (0–1 greșeli) (1 pct)
    5. Încadrarea în numărul de cuvinte indicat (50–100) (1 pct)
  9. A.9 · 6 pct

    Asociază fragmentul din textul 1 cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50–100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

    Limită: 50–100 cuvinte

    Vezi pașii din barem
    1. Numirea unei valori identificate în textul dat (ex.: dragostea de lectură, legătura cu bunicii, puterea imaginației) (1 pct)
    2. Precizarea titlului și a autorului unui text literar asociat, pe baza valorii identificate (1 pct)
    3. Prezentarea valorii comune prin referire la câte o secvență din fiecare text (2p adecvat / 1p încercare) (2 pct)
    4. Respectarea normelor de exprimare, punctuație, ortografie (0–1 greșeli) (1 pct)
    5. Încadrarea în numărul de cuvinte indicat (50–100) (1 pct)

B.

  1. B.1 · 2 pct

    Conțin diftong ambele cuvinte din seria:

    1. a)„corăbii", „pustii".
    2. b)„eroii", „cavaleri".
    3. c)„depărtări", „moștenire".
    4. d)„odaia", „lumea".
    Vezi baremul oficial

    Răspuns corect: d

    Explicație: Diftongul = două vocale pronunțate în aceeași silabă. Atenție: „ii" final este, de regulă, hiat.

  2. B.2 · 2 pct

    Seria care cuprinde doar cuvinte derivate este:

    1. a)„cărțile", „coperțile".
    2. b)„corăbii", „furtuni".
    3. c)„odaia", „tavanul".
    4. d)„moștenire", „cititor".
    Vezi baremul oficial

    Răspuns corect: d

    Explicație: Cuvântul derivat se formează cu prefix și/sau sufix. Exclude formele flexionare și cuvintele de bază.

  3. B.3 · 2 pct

    Secvența „citeam atât de mult, încât uitam de joacă" exprimă:

    1. a)dezinteresul față de lectură.
    2. b)o pasiune puternică pentru citit.
    3. c)teama de a citi.
    4. d)plictiseala.
    Vezi baremul oficial

    Răspuns corect: b

    Explicație: A uita de joacă din cauza cititului exprimă o pasiune intensă pentru lectură.

  4. B.4 · 2 pct

    Seria în care cuvintele subliniate sunt omonime este:

    1. a)„Pe o masă de lemn stăteau cărți"; „O masă de oameni aștepta în fața bibliotecii".
    2. b)„un raft de cărți"; „un dulap de cărți".
    3. c)„cărți vechi"; „volume vechi".
    4. d)„glas domol"; „voce blândă".
    Vezi baremul oficial

    Răspuns corect: a

    Explicație: Omonimele au aceeași formă, dar sensuri complet diferite („masă" mobilă / „masă" mulțime).

  5. B.5 · 6 pct

    Precizează valoarea morfologică a fiecăruia dintre cuvintele subliniate: „Cărțile lui (1) miroseau a praf."; „raftul acela (2) era un munte fermecat."; „Doi (3) ani mai târziu, citeam deja singur."

    Vezi pașii din barem
    1. (1) lui — pronume personal (în cazul genitiv, cu valoare posesivă) (2 pct)
    2. (2) acela — adjectiv pronominal demonstrativ (2 pct)
    3. (3) Doi — numeral cardinal (cu valoare adjectivală) (2 pct)

    Răspuns model: (1) pronume personal (genitiv); (2) adjectiv pronominal demonstrativ; (3) numeral cardinal.

  6. B.6 · 6 pct

    Alcătuiește un enunț imperativ, în care să existe un adjectiv pronominal posesiv, persoana a II-a, în cazul acuzativ (1), și un enunț asertiv, în care substantivul „carte" să aibă funcția sintactică de complement direct (2).

    Vezi pașii din barem
    1. Alcătuirea enunțului (1) imperativ (1 pct)
    2. Alcătuirea enunțului (2) asertiv (1 pct)
    3. Respectarea valorii morfologice de adjectiv pronominal posesiv, pers. a II-a, acuzativ în (1) (1 pct)
    4. Respectarea funcției sintactice de complement direct pentru „carte" în (2) (1 pct)
    5. Respectarea normelor de exprimare, punctuație, ortografie în (1) (1 pct)
    6. Respectarea normelor de exprimare, punctuație, ortografie în (2) (1 pct)

    Răspuns model: (1) Deschide cartea ta acum! (2) Bunicul citea o carte.

  7. B.7 · 6 pct

    Transcrie trei propoziții subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul acestora: „Dorința mea era să citesc toate cărțile bunicului, fiindcă mă gândeam mereu la ce voi descoperi, și citeam atât de mult, încât uitam de joacă".

    Vezi pașii din barem
    1. Transcrierea primei subordonate („să citesc toate cărțile bunicului") + precizarea felului (predicativă) (2 pct)
    2. Transcrierea celei de-a doua subordonate („la ce voi descoperi") + precizarea felului (completivă indirectă) (2 pct)
    3. Transcrierea celei de-a treia subordonate („încât uitam de joacă") + precizarea felului (consecutivă) (2 pct)

    Răspuns model: „să citesc toate cărțile bunicului" — predicativă; „la ce voi descoperi" — completivă indirectă; „încât uitam de joacă" — consecutivă.

  8. B.8 · 6 pct

    Completează, în spațiile libere, forma corectă a cuvintelor scrise în paranteză, reprezentând îndemnul unui bunic către nepotul său.

    — Nepoate, _______ (a citi, imperativ, persoana a II-a, singular) în fiecare zi, fiindcă în paginile _______ (carte) și în liniștea _______ (bibliotecă), cititorii _______ (însuși, adjectiv pronominal de întărire, masculin, plural) descoperă _______ (frumos, superlativ relativ de superioritate) povești, care îi poartă spre _______ (lume, plural, articulat) necunoscute.

    Vezi răspunsuri (barem)
    • 1: citește
    • 2: cărții
    • 3: bibliotecii
    • 4: înșiși
    • 5: cele mai frumoase
    • 6: lumile

    Notă: Imperativ pers. a II-a sg. al verbului „a citi": citește. Genitiv-dativ singular articulat: cărții, bibliotecii. Adjectiv pronominal de întărire, masculin plural: înșiși. Superlativ relativ de superioritate (fem. pl.): cele mai frumoase. Plural articulat: lumile.

Compunere — caracterizarea bunicului (20 puncte)

Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să îl caracterizezi pe bunic, personajul din textul „Bunicul și cărțile". În scrierea compunerii, vei avea în vedere: − notarea a două date de identificare a personajului (vârstă, statut în familie, ocupație/pasiune etc.); − prezentarea, prin câte o secvență comentată, a două trăsături morale ale personajului; − precizarea a două mijloace de caracterizare diferite, prin care se evidențiază trăsăturile morale prezentate; − corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului. Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
Vezi baremul de notare
  • Date de identificare (2p) (2 pct): Câte 1 punct pentru notarea oricăror două date de identificare a personajului (vârstă, statut în familie, ocupație/pasiune etc.).
  • Două trăsături morale precizate (2p) (2 pct): Câte 1 punct pentru precizarea oricăror două trăsături morale ale personajului (ex.: dragostea de lectură, blândețea, generozitatea).
  • Prezentarea trăsăturilor prin secvențe comentate (4p) (4 pct): Câte 2 puncte pentru fiecare trăsătură ilustrată cu secvență comentată adecvat (1p pentru citare/încercare).
  • Două mijloace de caracterizare (2p) (2 pct): Câte 1 punct pentru precizarea mijlocului de caracterizare prin care se evidențiază fiecare trăsătură (caracterizare directă/indirectă, prin fapte, prin limbaj, prin relația cu celelalte personaje etc.). Două mijloace diferite.
  • Corelarea unei valori personale cu o valoare a personajului (2p) (2 pct): 1 punct pentru identificarea unei valori + 1 punct pentru corelarea valorii.
  • Redactare (8p) (8 pct): Paragrafe corecte (1p) + coerență (1p) + proprietatea termenilor (1p) + corectitudine gramaticală (1p) + claritate (1p) + ortografie (1p) + punctuație (1p) + lizibilitate (1p). Punctajul pentru redactare se acordă DOAR dacă compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Ai citit baremul. Acum dă-l propriu-zis.

Rezolvă acest subiect cronometrat în cont. La final, AI-ul îți spune câte puncte ai luat pe fiecare item, pe baremul oficial, plus o explicație pas-cu-pas pentru fiecare greșeală.

Începe simularea cronometrată →

5 credite bonus la înregistrare. Fără card.