Limba română — clasa VIII · 2026 · variantă de antrenament Era Lumis nr. 8

Variantă de antrenament EN limba și literatura română clasa a VIII-a nr. 8 (Era Lumis)

Variantă originală Era Lumis de Evaluare Națională la limba și literatura română pentru clasa a VIII-a, pe structura modelului oficial 2025–2026. Conține Subiectul I (70p) cu două texte originale — un text literar („Roata olarului") și un text informativ despre lut și olărit — și 17 cerințe de comprehensiune, figuri de stil, fonetică, vocabular, morfologie și sintaxă, plus Subiectul al II-lea (20p) cu o compunere de caracterizare a personajului. Cu barem detaliat și rezolvare cronometrată cu corectare AI.

Durată: 120 min
Exerciții: 18
Materie: Română
Sursă: Variantă originală Era Lumis

Rezolvă cronometrat cu AI →

Rezolvă în 2 ore, în condiții de examen. AI-ul îți corectează pe baremul oficial și îți explică, exercițiu cu exercițiu, unde te-ai încurcat — cu pași numerotați, ca un profesor de meditații.

Subiectul I — 70 de puncte

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

În fiecare vacanță, mă duceam la bunicul meu, olarul satului, ca să-l privesc lucrând. Atelierul lui, o odaie mică și răcoroasă, mirosea a lut umed și a lemn ars. În mijloc, sub o fereastră, stătea roata veche pe care o moștenise de la tatăl său. Bunicul lua un bulgăre de lut, îl așeza pe roată și începea s-o învârtă cu piciorul. La început, lutul părea o piatră fără formă, dar, sub degetele lui, prindea viață. Mâinile lui parcă aveau minte: știau singure unde să apese și unde să se oprească. În câteva clipe, din pământul acela mut se ridica un vas subțire, ca o floare care se deschide. Bunicul modela lutul cum îl învățase tatăl său, se gândea mereu la ceea ce avea să iasă din mâinile lui și lucra atât de atent, încât fiecare vas ieșea fără cusur. Nu se grăbea niciodată. „Lutul nu iartă graba", îmi spunea, fără să ridice privirea de pe roată. Într-o zi, m-a lăsat și pe mine să încerc. Am pus mâinile pe lutul rece și moale, dar vasul mi s-a strâmbat și s-a turtit îndată. Am rămas nemișcat, gata să mă supăr. Bunicul a zâmbit: — Nu-i nimic. Nici eu n-am făcut din prima un vas meșteșugit. Meșteșugul cere doi ani de răbdare și încă pe atâția de drag. Am mai încercat de câteva ori. Spre seară, între palmele mele se rotea, în sfârșit, o strachină mică și strâmbă, de care eram mai mândru decât de orice jucărie. Bunicul a așezat-o cu grijă pe poliță, lângă vasele lui, ca și cum ar fi fost la fel de frumoasă.

Text literar original Era Lumis, „Roata olarului"

*strachină — vas de lut, adânc, folosit la masă
*a se turti — a-și pierde forma, a se aplatiza

Textul 2

Lutul este unul dintre cele mai vechi materiale folosite de om. El se găsește în pământ, mai ales pe malurile apelor, și are o însușire deosebită: când este umed, poate fi modelat în orice formă, iar când se usucă și este ars, devine tare ca piatra. Olăritul a apărut cu mii de ani în urmă, când oamenii au descoperit că din lut pot face vase pentru păstrat apa și hrana. La început, vasele erau modelate doar cu mâna. Mai târziu a fost inventată roata olarului, care a ușurat mult munca și a dat vaselor o formă mai regulată. După ce este modelat, vasul se lasă la uscat, apoi se arde într-un cuptor special, la temperaturi foarte înalte. Focul întărește lutul și îl face rezistent la apă. Uneori, vasele sunt acoperite cu un strat lucios, numit smalț, care le face mai frumoase și mai trainice. Chiar dacă astăzi avem vase din metal sau din plastic, olăritul nu a dispărut. În multe sate, meșteri pricepuți duc mai departe acest meșteșug vechi, transformând un simplu bulgăre de pământ într-un obiect de artă.

Text informativ original Era Lumis, „Cum se naște un vas de lut"

*olărit — meșteșugul de a face vase din lut
*smalț — strat lucios aplicat pe vase, care le face mai rezistente și mai frumoase

A.

A.1 · 2 pct
Completează spațiile punctate cu informațiile din textul 1.
Atelierul bunicului, o odaie mică și răcoroasă, mirosea a _______ umed și a _______ ars.
Vezi răspunsuri (barem)
- material1: lut
- material2: lemn
Notă: Din primul paragraf: „Atelierul lui, o odaie mică și răcoroasă, mirosea a lut umed și a lemn ars".
A.2 · 2 pct
Când lucrează la roată, bunicul (valorifică textul 1):
1. a)se grăbește mereu.
2. b)nu se grăbește niciodată.
3. c)se supără pe băiat.
4. d)refuză să-l învețe pe băiat.
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: b
Explicație: Răbdarea bunicului e redată prin „Nu se grăbea niciodată" și prin vorba „Lutul nu iartă graba".
A.3 · 2 pct
Roata olarului a fost inventată deoarece (valorifică textul 2):
1. a)vasele de lut erau prea scumpe.
2. b)a ușurat munca și a dat vaselor o formă mai regulată.
3. c)lutul era greu de găsit.
4. d)oamenii nu mai voiau vase de lut.
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: b
Explicație: Textul 2 arată că roata olarului a ușurat munca și a dat vaselor o formă mai regulată.
A.4 · 2 pct
Smalțul este (valorifică textul 2):
1. a)un fel de lut.
2. b)un strat lucios care face vasele mai frumoase și mai trainice.
3. c)un cuptor special.
4. d)o unealtă a olarului.
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: b
Explicație: Textul 2 definește smalțul ca pe un strat lucios care face vasele mai frumoase și mai trainice.
A.5 · 6 pct
Notează „X" în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte.
Textul 1
- Bunicul băiatului este olarul satului.A · F
- Roata din atelier era nouă.A · F
- De prima dată, băiatul reușește să facă un vas perfect.A · F
Textul 2
- Lutul se găsește în pământ, mai ales pe malurile apelor.A · F
- Vasele de lut se ard într-un cuptor special.A · F
- Smalțul face vasele mai fragile.A · F
Vezi baremul oficial (A / F)
Textul 1
A — Bunicul băiatului este olarul satului.
F — Roata din atelier era nouă.
F — De prima dată, băiatul reușește să facă un vas perfect.
Textul 2
A — Lutul se găsește în pământ, mai ales pe malurile apelor.
A — Vasele de lut se ard într-un cuptor special.
F — Smalțul face vasele mai fragile.
A.6 · 6 pct
Transcrie, din secvențele următoare, două figuri de stil diferite, pe care le vei preciza: „sub degetele lui, [lutul] prindea viață" și „un vas subțire, ca o floare care se deschide".
Vezi pașii din barem
1. Transcrierea primei figuri de stil (de ex.: „[lutul] prindea viață" — personificare) (1 pct)
2. Precizarea felului primei figuri de stil (2 pct)
3. Transcrierea celei de-a doua figuri (de ex.: „ca o floare care se deschide" — comparație) (1 pct)
4. Precizarea felului celei de-a doua figuri de stil (2 pct)
Răspuns model: „[lutul] prindea viață" — personificare; „ca o floare care se deschide" — comparație.
A.7 · 6 pct
Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.
Minimum 30 cuvinte
Vezi pașii din barem
1. Precizarea unui element de conținut comun (ex.: lutul, olăritul, meșteșugul) (2 pct)
2. Prezentarea elementului din textul 1, valorificând o secvență relevantă (1 pct)
3. Prezentarea elementului din textul 2, valorificând o secvență relevantă (1 pct)
4. Respectarea normelor de exprimare, punctuație, ortografie (0–1 greșeli) (1 pct)
5. Respectarea numărului minim de cuvinte (≥ 30) (1 pct)
A.8 · 6 pct
Crezi că un lucru făcut cu mâna ta prețuiește mai mult decât unul cumpărat? Motivează-ți răspunsul, în 50–100 de cuvinte, valorificând textul 1.
Limită: 50–100 cuvinte
Vezi pașii din barem
1. Menționarea răspunsului la întrebarea dată (1 pct)
2. Motivarea adecvată a răspunsului (1 pct)
3. Valorificarea adecvată a textului 1 (2p adecvat / 1p încercare) (2 pct)
4. Respectarea normelor de exprimare, punctuație, ortografie (0–1 greșeli) (1 pct)
5. Încadrarea în numărul de cuvinte indicat (50–100) (1 pct)
A.9 · 6 pct
Asociază fragmentul din textul 1 cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50–100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.
Limită: 50–100 cuvinte
Vezi pașii din barem
1. Numirea unei valori identificate în textul dat (ex.: răbdarea, prețuirea muncii, legătura cu bunicii) (1 pct)
2. Precizarea titlului și a autorului unui text literar asociat, pe baza valorii identificate (1 pct)
3. Prezentarea valorii comune prin referire la câte o secvență din fiecare text (2p adecvat / 1p încercare) (2 pct)
4. Respectarea normelor de exprimare, punctuație, ortografie (0–1 greșeli) (1 pct)
5. Încadrarea în numărul de cuvinte indicat (50–100) (1 pct)

B.

B.1 · 2 pct
Conțin diftong ambele cuvinte din seria:
1. a)„roata", „mâinile".
2. b)„lutul", „pământ".
3. c)„vasul", „olarul".
4. d)„casele", „lemnul".
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: a
Explicație: Diftongul = două vocale pronunțate în aceeași silabă („oa" în roata, „âi" în mâinile).
B.2 · 2 pct
Seria care cuprinde doar cuvinte derivate este:
1. a)„vasele", „mâinile".
2. b)„lutul", „satului".
3. c)„nemișcat", „meșteșugit".
4. d)„olar", „cuptor".
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: c
Explicație: Cuvântul derivat se formează cu prefix și/sau sufix. Exclude formele flexionare și cuvintele de bază.
B.3 · 2 pct
Secvența „Mâinile lui parcă aveau minte" sugerează:
1. a)că bunicul era obosit.
2. b)priceperea și experiența dobândite prin exercițiu îndelungat.
3. c)că mâinile chiar puteau gândi.
4. d)că bunicul nu era atent la ce face.
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: b
Explicație: Secvența sugerează măiestria și priceperea dobândite prin exercițiu îndelungat.
B.4 · 2 pct
Seria în care cuvintele subliniate sunt omonime este:
1. a)„Bunicul poartă un șorț de piele."; „O poartă veche străjuia intrarea în curte."
2. b)„un vas de lut"; „o strachină de lut".
3. c)„lut umed"; „lut uscat".
4. d)„roata olarului"; „roata carului".
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: a
Explicație: Omonimele au aceeași formă, dar sensuri complet diferite („poartă" verb / „poartă" substantiv).
B.5 · 6 pct
Precizează valoarea morfologică a fiecăruia dintre cuvintele subliniate: „roata veche pe care o moștenise de la tatăl său (1)"; „Meșteșugul cere doi (2) ani de răbdare."; „Spre (3) seară, între palmele mele se rotea o strachină."
Vezi pașii din barem
1. (1) său — adjectiv pronominal posesiv (2 pct)
2. (2) doi — numeral cardinal (cu valoare adjectivală) (2 pct)
3. (3) spre — prepoziție (simplă) (2 pct)
Răspuns model: (1) adjectiv pronominal posesiv; (2) numeral cardinal; (3) prepoziție.
B.6 · 6 pct
Alcătuiește un enunț interogativ, în care un pronume personal să aibă funcția sintactică de subiect (1), și un enunț asertiv, în care substantivul „lutul" să aibă funcția sintactică de complement direct (2).
Vezi pașii din barem
1. Alcătuirea enunțului (1) interogativ (1 pct)
2. Alcătuirea enunțului (2) asertiv (1 pct)
3. Respectarea funcției sintactice de subiect a pronumelui personal în (1) (1 pct)
4. Respectarea funcției sintactice de complement direct pentru „lutul" în (2) (1 pct)
5. Respectarea normelor de exprimare, punctuație, ortografie în (1) (1 pct)
6. Respectarea normelor de exprimare, punctuație, ortografie în (2) (1 pct)
Răspuns model: (1) Tu ai modelat vasul acesta? (2) Bunicul frământă lutul cu multă răbdare.
B.7 · 6 pct
Transcrie trei propoziții subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul acestora: „Bunicul modela lutul cum îl învățase tatăl său, se gândea mereu la ceea ce avea să iasă din mâinile lui și lucra atât de atent, încât fiecare vas ieșea fără cusur".
Vezi pașii din barem
1. Transcrierea primei subordonate („cum îl învățase tatăl său") + precizarea felului (circumstanțială de mod) (2 pct)
2. Transcrierea celei de-a doua subordonate („la ceea ce avea să iasă din mâinile lui") + precizarea felului (completivă prepozițională) (2 pct)
3. Transcrierea celei de-a treia subordonate („încât fiecare vas ieșea fără cusur") + precizarea felului (circumstanțială consecutivă) (2 pct)
Răspuns model: „cum îl învățase tatăl său" — circumstanțială de mod; „la ceea ce avea să iasă din mâinile lui" — completivă prepozițională; „încât fiecare vas ieșea fără cusur" — circumstanțială consecutivă.
B.8 · 6 pct
Completează, în spațiile libere, forma corectă a cuvintelor scrise în paranteză, reprezentând îndemnul unui olar către ucenicul său.
— Ucenicule, _______ (a modela, imperativ, persoana a II-a, singular) lutul cu răbdare, fiindcă în tăcerea _______ (atelier) și în mirosul _______ (lut), meșterii _______ (însuși, adjectiv pronominal de întărire, masculin, plural) descoperă _______ (frumos, superlativ relativ de superioritate) forme, care rămân în _______ (mână, plural, articulat) noastre ca o binecuvântare.
Vezi răspunsuri (barem)
- 1: modelează
- 2: atelierului
- 3: lutului
- 4: înșiși
- 5: cele mai frumoase
- 6: mâinile
Notă: Imperativ pers. a II-a sg. al verbului „a modela": modelează. Genitiv-dativ singular articulat: atelierului, lutului. Adjectiv pronominal de întărire, masculin plural: înșiși. Superlativ relativ de superioritate (fem. pl.): cele mai frumoase. Plural articulat: mâinile.

Compunere — caracterizarea bunicului (20 puncte)

Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să îl caracterizezi pe bunic, personajul din textul „Roata olarului". În scrierea compunerii, vei avea în vedere: − notarea a două date de identificare a personajului (vârstă, statut în familie, ocupație/pasiune etc.); − prezentarea, prin câte o secvență comentată, a două trăsături morale ale personajului; − precizarea a două mijloace de caracterizare diferite, prin care se evidențiază trăsăturile morale prezentate; − corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului. Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Vezi baremul de notare

Date de identificare (2p) (2 pct): Câte 1 punct pentru notarea oricăror două date de identificare a personajului (vârstă, statut în familie, ocupație/pasiune etc.).
Două trăsături morale precizate (2p) (2 pct): Câte 1 punct pentru precizarea oricăror două trăsături morale ale personajului (ex.: răbdarea, priceperea, blândețea).
Prezentarea trăsăturilor prin secvențe comentate (4p) (4 pct): Câte 2 puncte pentru fiecare trăsătură ilustrată cu secvență comentată adecvat (1p pentru citare/încercare).
Două mijloace de caracterizare (2p) (2 pct): Câte 1 punct pentru precizarea mijlocului de caracterizare prin care se evidențiază fiecare trăsătură (caracterizare directă/indirectă, prin fapte, prin limbaj, prin relația cu celelalte personaje etc.). Două mijloace diferite.
Corelarea unei valori personale cu o valoare a personajului (2p) (2 pct): 1 punct pentru identificarea unei valori + 1 punct pentru corelarea valorii.
Redactare (8p) (8 pct): Paragrafe corecte (1p) + coerență (1p) + proprietatea termenilor (1p) + corectitudine gramaticală (1p) + claritate (1p) + ortografie (1p) + punctuație (1p) + lizibilitate (1p). Punctajul pentru redactare se acordă DOAR dacă compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Ai citit baremul. Acum dă-l propriu-zis.

Rezolvă acest subiect cronometrat în cont. La final, AI-ul îți spune câte puncte ai luat pe fiecare item, pe baremul oficial, plus o explicație pas-cu-pas pentru fiecare greșeală.

Începe simularea cronometrată →

5 credite bonus la înregistrare. Fără card.