Limba română — clasa VIII · 2026 · variantă de antrenament Era Lumis nr. 18

Variantă de antrenament EN limba și literatura română clasa a VIII-a nr. 18 (Era Lumis)

Variantă originală Era Lumis de Evaluare Națională la limba și literatura română pentru clasa a VIII-a, pe structura modelului oficial 2025–2026. Subiectul al II-lea este REZUMAT — singurul tip cu pragul de redactare la 100 de cuvinte, nu la 150, și cu reguli proprii punctate separat (persoana a III-a, ideile cu propriile cuvinte, tonul neutru). Textul 1 („De marți ai muncit") povestește o săptămână petrecută la taraba de flori a unei mătuși; textul 2 („Plicul cu numele șters") este un eseu despre prima muncă plătită. Cerințele acoperă trăsătura morală a unui personaj, triftong față de diftong, hiat și litera ajutătoare, derivare cu prefix față de compunere, sinonim contextual, numărarea verbelor la perfect compus, formele verbale nepersonale (supin, participiu) și alegerea ortografică „Ne-am / neam", „ca să / c-a", „altora".

Durată
120 min
Exerciții
18
Materie
Română
Sursă
Variantă originală Era Lumis
Rezolvă cronometrat cu AI →

Rezolvă în 2 ore, în condiții de examen. AI-ul îți corectează pe baremul oficial și îți explică, exercițiu cu exercițiu, unde te-ai încurcat — cu pași numerotați, ca un profesor de meditații.

Subiectul I — 70 de puncte

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

Mătușa Vera vindea flori în piață de nouăsprezece ani și nu se plângea niciodată de trudă. În vara aceea m-a luat cu ea o săptămână, ca să nu stau degeaba, și mi-a dat un scaun mic lângă găleți. Dacă vinzi flori, trebuie să te uiți în ochii omului care cumpără, ca să înțelegi ce caută. Asta a fost tot ce mi-a spus în prima zi. Mie mi s-a părut puțin. Florile tăiate de dimineață stăteau în apă rece, aranjate pe culori: garoafe, lalele, un vas întreg de floarea-soarelui, pe care mătușa îl punea mereu în față, fiindcă „aduce oameni". Număra mărunțișul fără să se oprească din numărat nici când vorbea cu cineva. A doua zi a venit un domn care voia ceva „nu prea scump, dar frumos". I-am întins primul buchet de la îndemână. A plătit, a plecat și s-a întors după cinci minute, nemulțumit, fiindcă florile erau pentru o aniversare, iar eu îi dădusem crizanteme. Mătușa nu m-a certat. A schimbat buchetul, i-a mai pus două fire de la ea și, după ce omul a ieșit din piață, mi-a spus: — Nu te-a întrebat ce e frumos. Te-a întrebat ce se potrivește. Alta e treaba. Mătușa vindea zâmbind, dar fără să grăbească pe nimeni. Până vineri am învățat numele tuturor florilor de pe tarabă și încă ceva mai greu de spus: să întreb pentru cine sunt, înainte să întind mâna. Cel mai bine mergea dimineața devreme, când oamenii voiau să înceapă ziua cu ceva viu în brațe. Sâmbătă seara mătușa a numărat banii, a pus deoparte o parte și mi-a întins-o. Am spus că nu vreau, că doar am stat pe scaun. S-a uitat la mine ca la un client care cere ceva ce nu există în găleată. — Ai stat pe scaun luni. De marți ai muncit.

Text literar original Era Lumis, „De marți ai muncit"

  • *trudă — muncă grea, osteneală
  • *mărunțiș — monede de valoare mică; bani mărunți
  • *crizanteme — flori de toamnă, folosite în multe locuri mai ales la pomeniri

Textul 2

Prima mea leafă a fost de o sută douăzeci de lei și am primit-o într-un plic care fusese, înainte, plicul altcuiva: se vedea numele șters cu pastă. Aveam paisprezece ani și cărasem, timp de trei zile, cutii cu apă minerală dintr-un depozit într-o dubă. Nu-mi amintesc nici numele firmei, nici fața șefului. Îmi amintesc perfect greutatea unei cutii și senzația din palme a doua zi dimineață. Se spune adesea că prima muncă plătită te învață valoarea banilor. Mie mi se pare că asta e partea cea mai puțin interesantă din ce se întâmplă acolo. Valoarea banilor o afli oricum, mai devreme sau mai târziu, și de obicei o afli prost. Ce înveți cu adevărat e altceva: că munca ta există în ochii altora într-un fel în care nu există în ai tăi. Explic. Când muncești pentru tine — la o temă, la o cameră de făcut ordine — singurul martor ești tu, și te judeci cu o îngăduință de care nici nu-ți dai seama. Când muncești pentru cineva care plătește, apare un al doilea ochi. Cutia e sau nu e în dubă. Nu există „aproape am cărat-o". Cred că asta e prima întâlnire serioasă a unui adolescent cu ideea de rezultat, iar șocul e sănătos, cu condiția ca omul de deasupra lui să fie de treabă. Aici e și partea care mă neliniștește. Aceeași experiență poate învăța două lucruri complet diferite, în funcție de cine plătește. Cu un om corect, un copil învață că efortul lui se vede și se răsplătește. Cu unul care întârzie plata, care schimbă înțelegerea la final sau care se preface că n-a promis nimic, același copil învață că munca lui e la mila cuiva. A doua lecție se dezvață greu; am văzut oameni de patruzeci de ani care încă o duc cu ei. De asta cred că, atunci când un adolescent muncește prima dată, adultul din poveste are o răspundere mai mare decât își închipuie. Nu e o favoare că îl lasă să care cutii. E prima lui experiență despre cum arată o înțelegere între doi oameni. Cele o sută douăzeci de lei le-am cheltuit prostește, în trei zile, și nu regret. Plicul cu numele șters l-am ținut mult timp într-un sertar, ceea ce spune, probabil, tot.

Text nonliterar original Era Lumis, „Plicul cu numele șters" (eseu)

  • *leafă — salariu, plată pentru munca depusă
  • *îngăduință — blândețe, indulgență față de greșeli

A.

  1. A.1 · 2 pct

    Completează spațiile punctate cu informațiile potrivite din textul 1.

    Mătușa Vera vindea flori în piață de _______ ani. Vasul pe care îl punea mereu în față era cel cu _______.

    Vezi răspunsuri (barem)
    • ani: nouăsprezece
    • flori: floarea-soarelui

    Notă: Din primul paragraf: „vindea flori în piață de nouăsprezece ani", și din al treilea: „un vas întreg de floarea-soarelui, pe care mătușa îl punea mereu în față".

    Rezolvare completă
  2. A.2 · 2 pct

    Domnul se întoarce nemulțumit la tarabă pentru că (valorifică textul 1):

    1. a)buchetul primit costase prea mult.
    2. b)florile primite nu se potriveau cu prilejul pentru care le cumpărase.
    3. c)florile se ofiliseră pe drum.
    4. d)mătușa îi vânduse un buchet mai mic decât cel ales.
    Vezi baremul oficial

    Răspuns corect: b

    Explicație: Nemulțumirea nu vine din calitatea florilor, ci din nepotrivirea lor cu prilejul — de aceea replica mătușii care încheie episodul mută discuția de la „ce e frumos" la „ce se potrivește".

    Rezolvare completă
  3. A.3 · 2 pct

    Autorul textului 2 consideră că lucrul cel mai important învățat la prima muncă plătită este (valorifică textul 2):

    1. a)valoarea banilor.
    2. b)faptul că munca ta este judecată de altcineva, după un rezultat.
    3. c)faptul că munca fizică este mai grea decât cea intelectuală.
    4. d)necesitatea de a economisi primii bani câștigați.
    Vezi baremul oficial

    Răspuns corect: b

    Explicație: Răspunsul cere inferență: autorul enunță întâi o părere răspândită, o respinge, apoi pune în locul ei propria idee, dezvoltată în paragraful următor prin exemplul cutiei care „e sau nu e în dubă".

    Rezolvare completă
  4. A.4 · 2 pct

    Neliniștea exprimată de autor în textul 2 privește (valorifică textul 2):

    1. a)faptul că adolescenții muncesc prea devreme.
    2. b)faptul că aceeași experiență poate învăța lucruri opuse, după cum se poartă adultul care plătește.
    3. c)faptul că primele salarii sunt prea mici.
    4. d)faptul că munca fizică lasă urme asupra sănătății.
    Vezi baremul oficial

    Răspuns corect: b

    Explicație: Cerința urmărește dacă ai găsit unde își schimbă textul direcția: după ce laudă experiența, autorul spune „Aici e și partea care mă neliniștește" și mută răspunderea de la copil la adultul care plătește.

    Rezolvare completă
  5. A.5 · 6 pct

    Notează „X" în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte.

    Textul 1

    • Naratorul a stat la tarabă timp de o săptămână.
    • Mătușa l-a certat pe narator după greșeala cu crizantemele.
    • Naratorul a refuzat, la început, banii primiți de la mătușă.

    Textul 2

    • Autorul a primit prima leafă într-un plic folosit înainte de altcineva.
    • Autorul regretă felul în care a cheltuit primii bani.
    • Autorul crede că adultul care plătește un adolescent are o răspundere mare.
    Vezi baremul oficial (A / F)

    Textul 1

    • A — Naratorul a stat la tarabă timp de o săptămână.
    • F — Mătușa l-a certat pe narator după greșeala cu crizantemele.
    • A — Naratorul a refuzat, la început, banii primiți de la mătușă.

    Textul 2

    • A — Autorul a primit prima leafă într-un plic folosit înainte de altcineva.
    • F — Autorul regretă felul în care a cheltuit primii bani.
    • A — Autorul crede că adultul care plătește un adolescent are o răspundere mare.
    Rezolvare completă
  6. A.6 · 6 pct

    Precizează, în minimum două enunțuri, o trăsătură morală a mătușii Vera, personaj din textul 1, ilustrând-o cu o secvență relevantă.

    Vezi pașii din barem
    1. Precizarea unei trăsături morale potrivite (răbdarea, blândețea, corectitudinea, hărnicia, generozitatea). (2 pct)
    2. Ilustrarea trăsăturii cu o secvență relevantă din textul 1. (2 pct)
    3. Respectarea normelor de exprimare, de punctuație și de ortografie (0–1 greșeli — 1 punct; 2 sau mai multe — 0 puncte). (1 pct)
    4. Încadrarea în numărul minim de enunțuri indicat (două). (1 pct)

    Răspuns model: O trăsătură morală a mătușii Vera este corectitudinea, care se vede atât față de clienți, cât și față de nepotul ei. Secvența „Ai stat pe scaun luni. De marți ai muncit" o arată limpede: mătușa nu îi dă banii din milă și nici nu i-i refuză din zgârcenie, ci îi socotește exact zilele în care el chiar a lucrat, deși băiatul însuși nu credea că i se cuvine ceva.

    Rezolvare completă
  7. A.7 · 6 pct

    Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, o diferență între modul în care este folosită limba în textul 1 și în textul 2, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.

    Minimum 30 cuvinte

    Vezi pașii din barem
    1. Precizarea unei diferențe de limbaj între cele două texte (de exemplu: textul 1 arată o întâmplare prin replici și gesturi, textul 2 formulează o idee generală și o susține prin explicații). (2 pct)
    2. Valorificarea unei secvențe relevante din textul 1. (1 pct)
    3. Valorificarea unei secvențe relevante din textul 2. (1 pct)
    4. Respectarea normelor de exprimare, de punctuație și de ortografie (0–1 greșeli — 1 punct; 2 sau mai multe — 0 puncte). (1 pct)
    5. Respectarea numărului minim de cuvinte indicat (minimum 30). (1 pct)

    Răspuns model: În textul 1, ideea nu este explicată, ci lăsată să iasă dintr-o replică scurtă, de vorbire obișnuită: „Ai stat pe scaun luni. De marți ai muncit". În textul 2, aceeași idee despre muncă este formulată direct și generalizat, într-o frază care se referă la oricine: „munca ta există în ochii altora într-un fel în care nu există în ai tăi". Primul text arată, al doilea demonstrează.

    Rezolvare completă
  8. A.8 · 6 pct

    Crezi că este important ca un tânăr să fie plătit pentru munca lui? Motivează-ți răspunsul, în 50–100 de cuvinte, valorificând textul 2.

    Limită: 50–100 cuvinte

    Vezi pașii din barem
    1. Menționarea răspunsului la întrebarea dată. (1 pct)
    2. Motivarea adecvată a răspunsului. (1 pct)
    3. Valorificarea adecvată a textului 2 (adecvat — 2 puncte; încercare — 1 punct). (2 pct)
    4. Respectarea normelor de exprimare, de punctuație și de ortografie (0–1 greșeli — 1 punct; 2 sau mai multe — 0 puncte). (1 pct)
    5. Încadrarea în numărul de cuvinte indicat (50–100). (1 pct)
    Rezolvare completă
  9. A.9 · 6 pct

    Asociază fragmentul din textul 1 cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50–100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

    Limită: 50–100 cuvinte

    Vezi pașii din barem
    1. Numirea unei valori identificate în textul dat (de exemplu: cinstea, hărnicia, respectul pentru muncă, grija față de cei mici). (1 pct)
    2. Precizarea titlului și a autorului unui text literar asociat, pe baza valorii identificate. (1 pct)
    3. Prezentarea valorii comune prin referire la câte o secvență din fiecare text (adecvat — 2 puncte; încercare — 1 punct). (2 pct)
    4. Respectarea normelor de exprimare, de punctuație și de ortografie (0–1 greșeli — 1 punct; 2 sau mai multe — 0 puncte). (1 pct)
    5. Încadrarea în numărul de cuvinte indicat (50–100). (1 pct)
    Rezolvare completă

B.

  1. B.1 · 2 pct

    Conțin triftong ambele cuvinte din seria:

    1. a)„beau", „voiau".
    2. b)„soare", „iarnă".
    3. c)„aer", „poet".
    4. d)„cheamă", „ciorbă".
    Vezi baremul oficial

    Răspuns corect: a

    Explicație: Triftongul are trei sunete într-o singură silabă: o vocală însoțită de două semivocale. Ca să-l recunoști, desparte cuvântul în silabe și numără sunetele, nu literele — de aceea varianta d, unde două litere nu notează niciun sunet, este capcana.

    Rezolvare completă
  2. B.2 · 2 pct

    Cuvintele „nemulțumit" (1) și „floarea-soarelui" (2), din textul 1, s-au format prin:

    1. a)(1) derivare cu prefix; (2) compunere.
    2. b)(1) compunere; (2) derivare cu sufix.
    3. c)(1) derivare cu sufix; (2) conversiune.
    4. d)(1) conversiune; (2) compunere.
    Vezi baremul oficial

    Răspuns corect: a

    Explicație: Prefixul se adaugă înaintea rădăcinii („ne-" + „mulțumit"), sufixul după ea. Compunerea unește două cuvinte care există și separat („floare" și „soare"), prin alăturare, prin cratimă sau prin contopire. Cratima din „floarea-soarelui" e un semn bun că ai de-a face cu un cuvânt compus.

    Rezolvare completă
  3. B.3 · 2 pct

    Sinonimul potrivit pentru cuvântul „trudă" din secvența „nu se plângea niciodată de trudă" este:

    1. a)osteneală
    2. b)plictiseală
    3. c)grabă
    4. d)răsplată
    Vezi baremul oficial

    Răspuns corect: a

    Explicație: Sinonimul se verifică prin înlocuire în context: „nu se plângea niciodată de osteneală" păstrează sensul propoziției. Celelalte trei variante schimbă înțelesul, iar una dintre ele („răsplată") denumește chiar rezultatul, nu efortul.

    Rezolvare completă
  4. B.4 · 2 pct

    Numărul verbelor din secvența „A plătit, a plecat și s-a întors după cinci minute" este:

    1. a)unu.
    2. b)două.
    3. c)trei.
    4. d)șase.
    Vezi baremul oficial

    Răspuns corect: c

    Explicație: La perfect compus, verbul are două părți — auxiliarul „a avea" și participiul — dar rămâne un singur verb. De aceea „a plătit" se numără o dată, nu de două ori. Numărul corect este trei.

    Rezolvare completă
  5. B.5 · 6 pct

    Precizează felul fiecăreia dintre formele verbale nepersonale subliniate: „Număra mărunțișul fără să se oprească din numărat (1)"; „Florile tăiate (2) de dimineață stăteau în apă rece"; „Mătușa vindea zâmbind (3), dar fără să grăbească pe nimeni".

    Vezi pașii din barem
    1. (1) numărat (din numărat) — supin. (2 pct)
    2. (2) tăiate — participiu (aici cu valoare adjectivală). (2 pct)
    3. (3) zâmbind — gerunziu. (2 pct)

    Răspuns model: (1) supin; (2) participiu; (3) gerunziu. Cele patru forme verbale nepersonale sunt infinitivul, gerunziul, participiul și supinul; ele nu își schimbă forma după persoană.

    Rezolvare completă
  6. B.6 · 6 pct

    Alcătuiește un enunț negativ, în care substantivul „piață" să aibă funcția sintactică de complement circumstanțial de loc (1), și un enunț interogativ, în care să existe un pronume personal în cazul dativ (2).

    Vezi pașii din barem
    1. Alcătuirea enunțului (1), negativ. (1 pct)
    2. Alcătuirea enunțului (2), interogativ. (1 pct)
    3. Respectarea funcției sintactice de complement circumstanțial de loc pentru „piață" în enunțul (1). (1 pct)
    4. Prezența unui pronume personal în cazul dativ în enunțul (2). (1 pct)
    5. Respectarea normelor de exprimare, de punctuație și de ortografie în enunțul (1). (1 pct)
    6. Respectarea normelor de exprimare, de punctuație și de ortografie în enunțul (2). (1 pct)

    Răspuns model: (1) Sâmbătă dimineața nu am mers în piață. (2) Cine i-a dat buchetul de garoafe?

    Rezolvare completă
  7. B.7 · 6 pct

    Transcrie trei propoziții subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul fiecăreia: „Dacă vinzi flori, trebuie să te uiți în ochii omului care cumpără, ca să înțelegi ce caută".

    Vezi pașii din barem
    1. Transcrierea subordonatei „Dacă vinzi flori" + precizarea felului (circumstanțială condițională). (2 pct)
    2. Transcrierea subordonatei „care cumpără" + precizarea felului (atributivă). (2 pct)
    3. Transcrierea subordonatei „ca să înțelegi ce caută" + precizarea felului (circumstanțială de scop / finală). (2 pct)

    Răspuns model: „Dacă vinzi flori" — propoziție subordonată circumstanțială condițională; „care cumpără" — propoziție subordonată atributivă; „ca să înțelegi" — propoziție subordonată circumstanțială de scop (finală).

    Rezolvare completă
  8. B.8 · 6 pct

    Scrie, pe spațiile punctate, forma corectă a cuvintelor subliniate în următorul enunț, reprezentând un bilet lăsat pe tarabă: „Ne-am / Neam (1) înțeles: vino sâmbătă, ca / c-a (2) să numeri banii cu mine. Nu vreau să fi / fii (3) supărat că ți-am dat mai puțin decât altora / altor a (4); ai muncit doar patru zile. Dacă vin copii / copiii (5) vecinei, dă-le câte o floare de la / l-a (6) mine."

    „_______ (1) înțeles: vino sâmbătă, _______ (2) să numeri banii cu mine. Nu vreau să _______ (3) supărat că ți-am dat mai puțin decât _______ (4); ai muncit doar patru zile. Dacă vin _______ (5) vecinei, dă-le câte o floare de _______ (6) mine."

    Vezi răspunsuri (barem)
    • b8-1: Ne-am
    • b8-2: ca
    • b8-3: fii
    • b8-4: altora
    • b8-5: copiii
    • b8-6: la

    Notă: (1) „Ne-am" — pronumele „ne" plus auxiliarul „am", legate prin cratimă; „neam" este substantiv, cu sensul „rudă, popor". (2) „ca" — se folosește „ca să" atunci când exprimă scopul; „c-a" ar fi conjuncția „că" plus auxiliarul „a" („c-a plecat"). (3) „fii" — conjunctivul prezent, persoana a II-a singular, al verbului „a fi", scris cu doi „i". (4) „altora" — pronume nehotărât în cazul dativ, scris într-un singur cuvânt; „altor a" nu este o formă corectă. (5) „copiii" — pluralul articulat, cu trei „i". (6) „la" — prepoziție; „l-a" este pronumele „l" plus auxiliarul „a".

    Rezolvare completă

Compunere — rezumat (20 puncte)

Scrie, în 100–150 de cuvinte, rezumatul textului 1. În redactarea rezumatului, vei avea în vedere: − formularea ideilor importante ale textului și menționarea personajelor; − prezentarea evenimentelor în succesiune logică; − respectarea regulilor rezumatului: relatarea la persoana a III-a, redarea ideilor cu propriile cuvinte (fără citate din text), folosirea unor moduri și timpuri verbale adecvate, păstrarea unui ton neutru. Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care rezumatul are minimum 100 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
Vezi baremul de notare
  • Ideile importante și personajele (6p) (6 pct): Formularea ideilor importante ale textului, cu menționarea personajelor și înțelegere completă — 6 puncte; cu informații nesemnificative, personaje menționate, înțelegere completă — 4 puncte; cu informații nesemnificative, personaje menționate selectiv, înțelegere parțială — 2 puncte; idei lipsite de relevanță — 1 punct.
  • Succesiunea logică a evenimentelor (2p) (2 pct): În totalitate — 2 puncte; parțial — 1 punct; lipsă — 0 puncte. Se urmărește dacă întâmplările apar în ordinea în care s-au petrecut.
  • Relatarea la persoana a III-a (1p) (1 pct): 1 punct pentru relatarea consecventă la persoana a III-a. Textul 1 este scris la persoana I, deci rezumatul cere schimbarea persoanei — este cea mai frecventă greșeală la această cerință.
  • Redarea ideilor cu propriile cuvinte (1p) (1 pct): 1 punct dacă ideile sunt reformulate. Citatele din text, chiar și fără ghilimele, nu se punctează.
  • Moduri și timpuri verbale adecvate (1p) (1 pct): 0–2 greșeli — 1 punct; 3 sau mai multe greșeli — 0 puncte. Se urmărește folosirea consecventă a unui timp al relatării.
  • Tonul neutru (1p) (1 pct): 1 punct pentru obiectivitate: rezumatul nu conține păreri, aprecieri sau comentarii ale elevului despre întâmplare.
  • Marcarea paragrafelor (1 pct): Rezumatul poate fi scris într-un singur paragraf; punctul se acordă dacă textul este organizat unitar, fără fragmentare nejustificată.
  • Coerența textului (1 pct): În totalitate — 1 punct; parțial — 0 puncte.
  • Proprietatea termenilor (1 pct): 0–2 greșeli — 1 punct; 3 sau mai multe greșeli — 0 puncte.
  • Corectitudinea gramaticală (1 pct): 0–1 greșeli — 1 punct; 2 sau mai multe greșeli — 0 puncte.
  • Claritatea exprimării ideilor (1 pct): În totalitate — 1 punct; parțial — 0 puncte.
  • Ortografia (1 pct): 0–1 greșeli — 1 punct; 2 sau mai multe greșeli — 0 puncte.
  • Punctuația (1 pct): 0–2 greșeli — 1 punct; 3 sau mai multe greșeli — 0 puncte.
  • Lizibilitatea (1 pct): Textul este lizibil. La rezolvarea online punctul se acordă implicit.
Rezolvare completă

Ai citit baremul. Acum dă-l propriu-zis.

Rezolvă acest subiect cronometrat în cont. La final, AI-ul îți spune câte puncte ai luat pe fiecare item, pe baremul oficial, plus o explicație pas-cu-pas pentru fiecare greșeală.

Începe simularea cronometrată →

5 credite bonus la înregistrare. Fără card.