Limba română — clasa VIII · 2026 · variantă de antrenament Era Lumis nr. 3

Variantă de antrenament EN limba și literatura română clasa a VIII-a nr. 3 (Era Lumis)

Variantă originală Era Lumis de Evaluare Națională la limba și literatura română pentru clasa a VIII-a, pe structura modelului oficial 2025–2026. Conține Subiectul I (70p) cu două texte originale — un text literar („Ceasornicarul") și un text informativ despre măsurarea timpului — și 17 cerințe de comprehensiune, figuri de stil, fonetică, vocabular, morfologie și sintaxă, plus Subiectul al II-lea (20p) cu o compunere de caracterizare a personajului. Cu barem detaliat și rezolvare cronometrată cu corectare AI.

Durată: 120 min
Exerciții: 18
Materie: Română
Sursă: Variantă originală Era Lumis

Rezolvă cronometrat cu AI →

Rezolvă în 2 ore, în condiții de examen. AI-ul îți corectează pe baremul oficial și îți explică, exercițiu cu exercițiu, unde te-ai încurcat — cu pași numerotați, ca un profesor de meditații.

Subiectul I — 70 de puncte

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

Domnul Filip avea cel mai mic atelier de pe stradă, o încăpere cât o cutie de chibrituri, plină de ceasuri de toate felurile. Pe pereți, zeci de pendule băteau fiecare altfel, ca o orchestră care nu se pune niciodată de acord. Eu treceam pe acolo în fiecare zi, în drum spre școală, și mă opream cu nasul lipit de geam. Într-o dimineață, domnul Filip mi-a făcut semn să intru. — Ce meserie ai vrea să înveți, băiete? m-a întrebat. N-am știut ce să răspund. Cine intra în atelierul lui înțelegea repede că, dacă voia să învețe meșteșugul, trebuia să aibă răbdare. „Stai jos și privește", mi-a spus. A luat un ceas vechi, i-a deschis capacul și mi-a arătat, sub o lupă, o lume întreagă de rotițe mărunte care se învârteau una pe alta, cuminți. Ce mărunte erau rotițele acelea! — Vezi tu, mi-a zis, fiecare rotiță își face treaba ei. Dacă una singură se grăbește, tot ceasul o ia razna. Am început să trec pe la el în fiecare după-amiază. Domnul Filip purta mereu un șorț albastru, peste care își ștergea ochelarii, și nu vorbea mult. Uneori punea rotițe noi în locul celor uzate; alteori mă lăsa pe mine să curăț o rotiță sau să ascult tic-tacul. „Timpul nu se grăbește niciodată", spunea, „doar noi ne grăbim". La început n-am priceput. Voiam să repar repede, să termin, să plec. Dar mâinile mele stângace stricau mai mult decât dregeau. A trecut o iarnă întreagă până când am reușit, singur, să pun la loc un ceas oprit. Când acele au pornit, mărunt, am simțit o bucurie cum nu mai simțisem. Domnul Filip nu m-a lăudat cu vorbe multe. Mi-a pus doar mâna pe umăr și a zâmbit pe sub mustață, ca un om care știe un secret și abia acum ți-l împărtășește. Tot ce știu astăzi despre răbdare am învățat în atelierul acela mic. Răbdarea nu e o pierdere de vreme; e felul în care timpul ne învață să prețuim lucrurile mărunte.

Text literar original Era Lumis, „Ceasornicarul"

*pendulă — ceas mare, de perete, cu greutate care se leagănă
*a drege — a repara, a pune la loc ceea ce s-a stricat

Textul 2

De când există, omul a căutat mereu să măsoare timpul. La început s-a folosit de soare: umbra unui băț înfipt în pământ arăta, după lungimea și direcția ei, ce oră era. Așa a apărut cadranul solar, primul „ceas" din istorie. El avea însă un mare neajuns: nu funcționa noaptea și nici pe vreme noroasă. Mai târziu au fost inventate clepsidra, care măsura timpul prin scurgerea nisipului dintr-un vas în altul, și ceasul cu apă. Abia în Evul Mediu au apărut primele ceasuri mecanice, cu rotițe și greutăți, montate de obicei în turnurile bisericilor, ca să fie auzite de tot orașul. Ceasul de buzunar și, mai apoi, ceasul de mână au făcut ca timpul să devină ceva personal: fiecare om își putea purta propriile minute la încheietură. Astăzi, ceasurile electronice și telefoanele arată ora cu o precizie de necrezut, măsurată după vibrația unor atomi. Și totuși, oricât de exacte ar fi aparatele noastre, timpul rămâne o taină. Îl putem număra, dar nu îl putem opri și nici întoarce. Poate de aceea oamenii au prețuit dintotdeauna nu atât ceasurile, cât felul în care își folosesc clipele.

Text informativ original Era Lumis, „Cum a învățat omul să măsoare timpul"

*clepsidră — instrument care măsoară timpul prin scurgerea nisipului sau a apei

A.

A.1 · 2 pct
Completează spațiile punctate cu informațiile din textul 1.
Domnul Filip are cel mai mic _______ de pe stradă, plin de _______ de toate felurile.
Vezi răspunsuri (barem)
- locul: atelier
- obiectele: ceasuri
Notă: Din primul paragraf: „Domnul Filip avea cel mai mic atelier de pe stradă [...], plină de ceasuri de toate felurile".
A.2 · 2 pct
Cel mai mult, domnul Filip îl învață pe băiat (valorifică textul 1):
1. a)să vândă ceasuri.
2. b)să aibă răbdare.
3. c)să citească ora.
4. d)să fabrice rotițe noi.
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: b
Explicație: Lecția centrală a meșterului este răbdarea, întărită explicit în finalul textului.
A.3 · 2 pct
Primul „ceas" din istorie a fost (valorifică textul 2):
1. a)clepsidra.
2. b)cadranul solar.
3. c)ceasul mecanic.
4. d)ceasul de mână.
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: b
Explicație: Textul 2 numește cadranul solar drept primul „ceas" din istorie, bazat pe umbra unui băț.
A.4 · 2 pct
Primele ceasuri mecanice erau montate de obicei (valorifică textul 2):
1. a)la încheietura mâinii.
2. b)în turnurile bisericilor.
3. c)în atelierele meșterilor.
4. d)pe corăbii.
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: b
Explicație: Primele ceasuri mecanice erau așezate în turnurile bisericilor, pentru a fi auzite de tot orașul.
A.5 · 6 pct
Notează „X" în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte.
Textul 1
- Băiatul se oprește zilnic la geamul atelierului, în drum spre școală.A · F
- Băiatul reușește din prima zi să repare singur un ceas oprit.A · F
- Domnul Filip îl laudă pe băiat cu multe cuvinte.A · F
Textul 2
- Cadranul solar nu funcționa noaptea și nici pe vreme noroasă.A · F
- Clepsidra măsura timpul prin scurgerea nisipului dintr-un vas în altul.A · F
- Ceasurile moderne pot opri și întoarce timpul.A · F
Vezi baremul oficial (A / F)
Textul 1
A — Băiatul se oprește zilnic la geamul atelierului, în drum spre școală.
F — Băiatul reușește din prima zi să repare singur un ceas oprit.
F — Domnul Filip îl laudă pe băiat cu multe cuvinte.
Textul 2
A — Cadranul solar nu funcționa noaptea și nici pe vreme noroasă.
A — Clepsidra măsura timpul prin scurgerea nisipului dintr-un vas în altul.
F — Ceasurile moderne pot opri și întoarce timpul.
A.6 · 6 pct
Transcrie, din secvențele următoare, două figuri de stil diferite, pe care le vei preciza: „zeci de pendule băteau fiecare altfel, ca o orchestră care nu se pune niciodată de acord" și „o lume întreagă de rotițe mărunte care se învârteau una pe alta, cuminți".
Vezi pașii din barem
1. Transcrierea primei figuri de stil (de ex.: „ca o orchestră care nu se pune niciodată de acord" — comparație) (1 pct)
2. Precizarea felului primei figuri de stil (2 pct)
3. Transcrierea celei de-a doua figuri (de ex.: „rotițe [...] cuminți" — personificare) (1 pct)
4. Precizarea felului celei de-a doua figuri de stil (2 pct)
Răspuns model: „ca o orchestră care nu se pune niciodată de acord" — comparație; „rotițe [...] cuminți" — personificare.
A.7 · 6 pct
Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.
Minimum 30 cuvinte
Vezi pașii din barem
1. Precizarea unui element de conținut comun (ex.: timpul, ceasurile) (2 pct)
2. Prezentarea elementului din textul 1, valorificând o secvență relevantă (1 pct)
3. Prezentarea elementului din textul 2, valorificând o secvență relevantă (1 pct)
4. Respectarea normelor de exprimare, punctuație, ortografie (0–1 greșeli) (1 pct)
5. Respectarea numărului minim de cuvinte (≥ 30) (1 pct)
A.8 · 6 pct
Crezi că merită să faci un lucru încet, dar bine? Motivează-ți răspunsul, în 50–100 de cuvinte, valorificând textul 1.
Limită: 50–100 cuvinte
Vezi pașii din barem
1. Menționarea răspunsului la întrebarea dată (1 pct)
2. Motivarea adecvată a răspunsului (1 pct)
3. Valorificarea adecvată a textului 1 (2p adecvat / 1p încercare) (2 pct)
4. Respectarea normelor de exprimare, punctuație, ortografie (0–1 greșeli) (1 pct)
5. Încadrarea în numărul de cuvinte indicat (50–100) (1 pct)
A.9 · 6 pct
Asociază fragmentul din textul 1 cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50–100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.
Limită: 50–100 cuvinte
Vezi pașii din barem
1. Numirea unei valori identificate în textul dat (ex.: răbdarea, prețuirea muncii, relația mentor-ucenic) (1 pct)
2. Precizarea titlului și a autorului unui text literar asociat, pe baza valorii identificate (1 pct)
3. Prezentarea valorii comune prin referire la câte o secvență din fiecare text (2p adecvat / 1p încercare) (2 pct)
4. Respectarea normelor de exprimare, punctuație, ortografie (0–1 greșeli) (1 pct)
5. Încadrarea în numărul de cuvinte indicat (50–100) (1 pct)

B.

B.1 · 2 pct
Conțin diftong ambele cuvinte din seria:
1. a)„atelier", „băiete".
2. b)„învârteau", „mărunte".
3. c)„ochelarii", „bucurie".
4. d)„iarnă", „ceasuri".
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: d
Explicație: Diftongul = două vocale pronunțate în aceeași silabă. Verifică prin despărțire în silabe și exclude hiatul și triftongul.
B.2 · 2 pct
Seria care cuprinde doar cuvinte derivate este:
1. a)„ceasuri", „pendulele".
2. b)„atelierul", „capacul".
3. c)„după-amiază", „tic-tacul".
4. d)„răbdare", „bucurie".
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: d
Explicație: Cuvântul derivat se formează cu prefix și/sau sufix. Exclude formele flexionare, compusele și onomatopeele.
B.3 · 2 pct
Secvența „o încăpere cât o cutie de chibrituri" sugerează un spațiu:
1. a)foarte mare.
2. b)foarte mic.
3. c)foarte luminos.
4. d)foarte murdar.
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: b
Explicație: Comparația „cât o cutie de chibrituri" exprimă dimensiunea foarte mică a încăperii.
B.4 · 2 pct
Seria în care cuvintele subliniate sunt omonime este:
1. a)„doar noi ne grăbim"; „a pus rotițe noi în ceas".
2. b)„un ceas vechi"; „un ceas stricat".
3. c)„rotițe mărunte"; „lucruri mici".
4. d)„atelierul meșterului"; „o încăpere mică".
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: a
Explicație: Omonimele au aceeași formă, dar sensuri diferite și, adesea, clase morfologice distincte (pronume / adjectiv).
B.5 · 6 pct
Precizează valoarea morfologică a cuvântului „ce" în fiecare dintre contextele următoare: „Ce (1) meserie ai vrea să înveți, băiete?"; „Tot ce (2) știu astăzi despre răbdare am învățat în atelierul acela."; „Ce (3) mărunte erau rotițele acelea!"
Vezi pașii din barem
1. (1) ce — adjectiv pronominal interogativ (2 pct)
2. (2) ce — pronume relativ (2 pct)
3. (3) ce — adverb (de mod, cu valoare exclamativă) (2 pct)
Răspuns model: (1) adjectiv pronominal interogativ; (2) pronume relativ; (3) adverb.
B.6 · 6 pct
Alcătuiește un enunț imperativ, în care să existe un adjectiv pronominal posesiv, persoana a II-a, în cazul acuzativ (1), și un enunț asertiv, în care substantivul „răbdare" să aibă funcția sintactică de complement direct (2).
Vezi pașii din barem
1. Alcătuirea enunțului (1) imperativ (1 pct)
2. Alcătuirea enunțului (2) asertiv (1 pct)
3. Respectarea valorii morfologice de adjectiv pronominal posesiv, pers. a II-a, acuzativ în (1) (1 pct)
4. Respectarea funcției sintactice de complement direct pentru „răbdare" în (2) (1 pct)
5. Respectarea normelor de exprimare, punctuație, ortografie în (1) (1 pct)
6. Respectarea normelor de exprimare, punctuație, ortografie în (2) (1 pct)
Răspuns model: (1) Repară ceasul tău cu grijă! (2) Meșterul cere răbdare.
B.7 · 6 pct
Transcrie trei propoziții subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul acestora: „Cine intra în atelierul lui înțelegea repede că, dacă voia să învețe meșteșugul, trebuia să aibă răbdare".
Vezi pașii din barem
1. Transcrierea primei subordonate („Cine intra în atelierul lui") + precizarea felului (subiectivă) (2 pct)
2. Transcrierea celei de-a doua subordonate („că [...] trebuia să aibă răbdare") + precizarea felului (completivă directă) (2 pct)
3. Transcrierea celei de-a treia subordonate („dacă voia să învețe meșteșugul") + precizarea felului (condițională) (2 pct)
Răspuns model: „Cine intra în atelierul lui" — subiectivă; „că [...] trebuia să aibă răbdare" — completivă directă; „dacă voia să învețe meșteșugul" — condițională.
B.8 · 6 pct
Completează, în spațiile libere, forma corectă a cuvintelor scrise în paranteză, reprezentând sfatul unui meșter ceasornicar.
— Băiete, _______ (a avea, conjunctiv, prezent, persoana a II-a, singular) răbdare, fiindcă tic-tacul _______ (ceas) și trecerea _______ (vreme) îi învață chiar și pe meșterii _______ (însuși, adjectiv pronominal de întărire, masculin, plural) că _______ (mic, superlativ relativ de superioritate) rotițe mișcă _______ (mare, superlativ relativ de superioritate) ceasornice.
Vezi răspunsuri (barem)
- 1: să ai
- 2: ceasului
- 3: vremii
- 4: înșiși
- 5: cele mai mici
- 6: cele mai mari
Notă: Conjunctiv prezent pers. a II-a sg.: să ai. Genitiv-dativ singular articulat: ceasului, vremii. Adjectiv pronominal de întărire, masculin plural: înșiși. Superlativ relativ de superioritate: cele mai mici (rotițe), cele mai mari (ceasornice).

Compunere — caracterizarea domnului Filip (20 puncte)

Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să îl caracterizezi pe domnul Filip, personajul din textul „Ceasornicarul". În scrierea compunerii, vei avea în vedere: − notarea a două date de identificare a personajului (statut, ocupație, mediu de viață etc.); − prezentarea, prin câte o secvență comentată, a două trăsături morale ale personajului; − precizarea a două mijloace de caracterizare diferite, prin care se evidențiază trăsăturile morale prezentate; − corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului. Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Vezi baremul de notare

Date de identificare (2p) (2 pct): Câte 1 punct pentru notarea oricăror două date de identificare a personajului (statut, ocupație, mediu de viață etc.).
Două trăsături morale precizate (2p) (2 pct): Câte 1 punct pentru precizarea oricăror două trăsături morale ale personajului (ex.: răbdarea, dăruirea, modestia).
Prezentarea trăsăturilor prin secvențe comentate (4p) (4 pct): Câte 2 puncte pentru fiecare trăsătură ilustrată cu secvență comentată adecvat (1p pentru citare/încercare).
Două mijloace de caracterizare (2p) (2 pct): Câte 1 punct pentru precizarea mijlocului de caracterizare prin care se evidențiază fiecare trăsătură (caracterizare directă/indirectă, prin fapte, prin limbaj, prin relația cu celelalte personaje etc.). Două mijloace diferite.
Corelarea unei valori personale cu o valoare a personajului (2p) (2 pct): 1 punct pentru identificarea unei valori + 1 punct pentru corelarea valorii.
Redactare (8p) (8 pct): Paragrafe corecte (1p) + coerență (1p) + proprietatea termenilor (1p) + corectitudine gramaticală (1p) + claritate (1p) + ortografie (1p) + punctuație (1p) + lizibilitate (1p). Punctajul pentru redactare se acordă DOAR dacă compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Ai citit baremul. Acum dă-l propriu-zis.

Rezolvă acest subiect cronometrat în cont. La final, AI-ul îți spune câte puncte ai luat pe fiecare item, pe baremul oficial, plus o explicație pas-cu-pas pentru fiecare greșeală.

Începe simularea cronometrată →

5 credite bonus la înregistrare. Fără card.