Limba română — clasa VIII · 2026 · variantă de antrenament Era Lumis nr. 16

Variantă de antrenament EN limba și literatura română clasa a VIII-a nr. 16 (Era Lumis)

Variantă originală Era Lumis de Evaluare Națională la limba și literatura română pentru clasa a VIII-a, pe structura modelului oficial 2025–2026. Prima variantă cu Subiectul al II-lea de tip TEXT ARGUMENTATIV (celelalte cer caracterizare de personaj) și cu textul 2 scris ca eseu de presă la persoana I, nu ca articol de enciclopedie — deci A.3, A.4 și A.7 cer inferență, nu căutarea unui cuvânt în pagină. Textul 1 („Numărul 12") este o povestire despre un jucător de rezervă; textul 2 („Cine apasă pe întrerupător") este un eseu despre munca ce nu se vede. Cele 17 cerințe acoperă comprehensiune, figuri de stil, diftong/hiat/triftong și litera ajutătoare după c și g, formarea cuvintelor, sensul unei expresii, cazurile substantivului, alcătuire de enunțuri la comandă, propoziții subordonate și alegere ortografică („Nu-i", „copiii", „să fii", „mândri", „la").

Durată: 120 min
Exerciții: 18
Materie: Română
Sursă: Variantă originală Era Lumis

Rezolvă cronometrat cu AI →

Rezolvă în 2 ore, în condiții de examen. AI-ul îți corectează pe baremul oficial și îți explică, exercițiu cu exercițiu, unde te-ai încurcat — cu pași numerotați, ca un profesor de meditații.

Subiectul I — 70 de puncte

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

Antrenorul a citit lista cu voce tare, iar numele meu nu era printre cei șapte. Am rămas pe bancă, cu tricoul numărul 12 tras peste genunchi, și am ascultat cum sala se umple de zgomot ca un borcan de albine. În prima repriză n-am înțeles nimic din meci. Vedeam doar mingea și pantofii care scârțâiau. Când Ana a ratat a treia aruncare, cineva din spatele meu a spus tare că ar fi trebuit să intru eu. M-am făcut mic. Nu voiam să am dreptate în felul acela. La pauză, antrenorul nu ne-a certat. S-a lăsat pe vine în fața noastră și a desenat cu degetul, pe podea, un semicerc. „Aici stă apărarea lor", a spus. „Nu e un perete, e o plasă. Plasele au găuri." Am intrat în minutul 41, când Ana a ieșit cu genunchiul julit, și am înțeles că trebuie să pasez fetei care aștepta la colț. Primele două atacuri le-am stricat. Al treilea l-am privit de la mijlocul terenului, ca de pe bancă, și abia atunci am văzut gaura din plasă: fata înaltă din centrul apărării pornea mereu cu o jumătate de secundă mai târziu decât celelalte. Nu am dat gol. Am pasat. Mingea a stat o clipă pe gânduri în mâna Sorinei, apoi a intrat. Peste două minute a intrat încă o dată, prin același loc. Am pierdut cu 24 la 22. În vestiar nu plângea nimeni, deși ne pregătiserăm să plângem. Zgomotul sălii se auzea acum de departe, ca de sub apă. Antrenorul a trecut pe la fiecare și i-a spus câte un lucru; Sorinei i-a spus doar „bine", iar la mine s-a oprit mai mult. „Tu ai văzut", a zis. „De pe bancă se vede tot, dacă te uiți." Am dus geanta acasă pe umărul care nu mă durea și, pentru prima dată în luna aceea, n-am mai numărat câte minute jucasem.

Text literar original Era Lumis, „Numărul 12"

*repriză — fiecare dintre cele două părți ale unui meci
*a ratat — nu a reușit, a greșit aruncarea
*vestiar — încăperea în care sportivii se schimbă

Textul 2

Am crezut mult timp că lumea se împarte în doi feluri de oameni: cei care intră în teren și cei care privesc. La unsprezece ani eram convins de asta cu toată seriozitatea de care e capabil un copil care nu se pricepe la nimic anume. Îmi doream să fiu în prima categorie și mă purtam ca și cum a fi în a doua ar fi o rușine pe care trebuie s-o ascunzi. Mi-a trebuit aproape un an ca să înțeleg cât de prost pusă era împărțirea asta. În clasa a șasea, școala noastră a pus în scenă un spectacol. Eu voiam un rol, bineînțeles, și n-am primit niciunul; am ajuns să răspund de lumini, adică să stau într-un colț, cu mâna pe trei întrerupătoare, și să le apăs la momentul potrivit. Am repetat trei săptămâni apăsatul acela. În seara spectacolului, un coleg a uitat o replică. S-a făcut liniște, liniștea aceea groasă în care o sală întreagă înțelege dintr-odată că ceva s-a rupt. Am stins luminile mai devreme cu vreo cincisprezece secunde decât scria în caiet. Scena a trecut într-alta, colegul și-a amintit textul pe întuneric, iar publicul a crezut că așa fusese gândit. Nimeni nu mi-a spus nimic după. N-aveau de ce: dacă totul merge bine, munca de la lumini nu se vede, și tocmai asta e treaba ei. De atunci mă uit altfel la echipe, la orchestre, la redacții, la spitale. Peste tot există cineva care apasă pe întrerupător. Un spectacol ține pe scenă din pricina a douăzeci de oameni pe care spectatorul nu-i vede niciodată, iar un meci se câștigă și cu ce a observat cineva stând jos, pe bancă, exact fiindcă stătea jos și avea timp să se uite. Nu vreau să spun, cu inima ușoară, că e la fel de bine să fii rezervă. Nu e la fel. Nimeni nu se antrenează ca să nu joace, iar tristețea copilului care așteaptă să-i fie strigat numele e o tristețe adevărată, nu una de consolat cu vorbe frumoase. Spun altceva: că valoarea cuiva într-o echipă nu se măsoară în minutele petrecute pe teren, iar noi ne-am obișnuit să o măsurăm exact așa, fiindcă minutele se numără ușor. Aici e, cred, greșeala pe care o facem cu toții. Premiem ce se vede, nu ce contribuie. Un gol se vede; pasa dinaintea golului se vede mai puțin; iar faptul că cineva a observat, din afara terenului, unde e gaura din apărarea adversă nu se vede deloc. Statisticile din sport au început, în ultimii ani, să numere și pasele. Restul vieții n-a început încă. Am rămas un om care nu se pricepe la sport. Dar am rămas și cu obiceiul de a mă întreba, când ceva iese bine, cine a apăsat pe întrerupător. De obicei există cineva. De obicei nu se ridică să fie aplaudat, pentru că, la momentul acela, are mâna pe alt buton.

Text nonliterar original Era Lumis, „Cine apasă pe întrerupător" (eseu)

*redacție — echipa care pregătește un ziar, o revistă sau un jurnal
*a premia — a răsplăti, a recompensa pe cineva sau ceva

A.

A.1 · 2 pct
Completează spațiile punctate cu informațiile potrivite din textul 1.
Naratorul intră pe teren în minutul _______, când Ana iese de pe teren cu genunchiul _______.
Vezi răspunsuri (barem)
- minut: 41
- genunchi: julit
Notă: Din al patrulea paragraf: „Am intrat în minutul 41, când Ana a ieșit cu genunchiul julit".
Rezolvare completă
A.2 · 2 pct
Naratorul descoperă slăbiciunea apărării adverse (valorifică textul 1):
1. a)de pe bancă, în timpul primei reprize.
2. b)la pauză, când antrenorul desenează semicercul pe podea.
3. c)privind al treilea atac de la mijlocul terenului.
4. d)în vestiar, după meci, când vorbește cu antrenorul.
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: c
Explicație: Textul marchează momentul cu „abia atunci": descoperirea nu vine nici de pe bancă, nici din vorbele antrenorului, ci atunci când naratorul privește jocul din mijlocul terenului, adică se uită la el ca un spectator, deși e înăuntru.
Rezolvare completă
A.3 · 2 pct
Din textul 2 se înțelege că autorul (valorifică textul 2):
1. a)și-a schimbat, în timp, părerea despre ce înseamnă să fii de folos.
2. b)consideră că este la fel de bine să fii rezervă sau titular.
3. c)a ajuns un bun sportiv după experiența spectacolului.
4. d)crede că aplauzele publicului sunt cea mai dreaptă măsură a muncii.
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: a
Explicație: Răspunsul nu e scris într-o singură propoziție: se adună din deschiderea textului („Am crezut mult timp"), din trecerea „Mi-a trebuit aproape un an ca să înțeleg" și din felul în care autorul își corectează, la final, propria împărțire a lumii în două categorii.
Rezolvare completă
A.4 · 2 pct
Întâmplarea cu luminile stinse mai devreme are, în textul 2, rolul de a arăta că (valorifică textul 2):
1. a)colegul care a uitat replica nu învățase textul.
2. b)munca ce nu se vede este cea care ține spectacolul în picioare.
3. c)publicul unui spectacol școlar este ușor de păcălit.
4. d)autorul merita, de fapt, un rol în spectacol.
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: b
Explicație: Întâmplarea e o dovadă, nu o poveste de sine stătătoare: cine apasă întrerupătorul la momentul potrivit salvează scena, iar dovada că a făcut treabă bună este chiar faptul că nimeni nu a observat nimic. De aici și titlul eseului.
Rezolvare completă
A.5 · 6 pct
Notează „X" în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte.
Textul 1
- Naratorul purta tricoul cu numărul 12.A · F
- Naratorul a înscris golul care a adus victoria echipei.A · F
- La pauză, antrenorul a comparat apărarea adversă cu o plasă.A · F
Textul 2
- Autorul a primit un rol în spectacolul școlii.A · F
- Autorul a repetat trei săptămâni pentru sarcina lui de la lumini.A · F
- Autorul consideră că statisticile din sport au început să numere și pasele.A · F
Vezi baremul oficial (A / F)
Textul 1
A — Naratorul purta tricoul cu numărul 12.
F — Naratorul a înscris golul care a adus victoria echipei.
A — La pauză, antrenorul a comparat apărarea adversă cu o plasă.
Textul 2
F — Autorul a primit un rol în spectacolul școlii.
A — Autorul a repetat trei săptămâni pentru sarcina lui de la lumini.
A — Autorul consideră că statisticile din sport au început să numere și pasele.
Rezolvare completă
A.6 · 6 pct
Precizează, în minimum două enunțuri, două figuri de stil diferite identificate în textul 1, ilustrând fiecare dintre ele cu o secvență relevantă.
Vezi pașii din barem
1. Numirea corectă a primei figuri de stil identificate în textul 1 (comparație, personificare, epitet, metaforă). (1 pct)
2. Ilustrarea primei figuri de stil cu o secvență relevantă din text. (2 pct)
3. Numirea corectă a unei a doua figuri de stil, diferită de prima, cu ilustrarea ei printr-o secvență relevantă. (2 pct)
4. Respectarea normelor de exprimare, de punctuație și de ortografie și încadrarea în minimum două enunțuri (0–1 greșeli — 1 punct; 2 sau mai multe — 0 puncte). (1 pct)
Răspuns model: O primă figură de stil din textul 1 este comparația, prin care zgomotul sălii capătă un contur ușor de imaginat: „sala se umple de zgomot ca un borcan de albine". A doua figură de stil este personificarea, fiindcă mingii i se atribuie o însușire omenească, ezitarea, în secvența „Mingea a stat o clipă pe gânduri în mâna Sorinei", ceea ce prelungește tensiunea momentului dinaintea golului.
Rezolvare completă
A.7 · 6 pct
Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, o diferență între modul în care este folosită limba în textul 1 și în textul 2, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.
Minimum 30 cuvinte
Vezi pașii din barem
1. Precizarea unei diferențe de limbaj între cele două texte (de exemplu: textul 1 povestește o întâmplare cu ajutorul figurilor de stil și al detaliilor concrete, iar textul 2 susține o opinie cu argumente și generalizări). (2 pct)
2. Valorificarea unei secvențe relevante din textul 1. (1 pct)
3. Valorificarea unei secvențe relevante din textul 2. (1 pct)
4. Respectarea normelor de exprimare, de punctuație și de ortografie (0–1 greșeli — 1 punct; 2 sau mai multe — 0 puncte). (1 pct)
5. Respectarea numărului minim de cuvinte indicat (minimum 30). (1 pct)
Răspuns model: În textul 1 limba slujește povestirii: întâmplarea e arătată prin imagini și figuri de stil, ca în secvența „Mingea a stat o clipă pe gânduri în mâna Sorinei", unde nu ni se explică nimic, ci ni se dă de văzut. În textul 2 limba slujește argumentării: autorul își formulează teza direct și o generalizează, ca în secvența „valoarea cuiva într-o echipă nu se măsoară în minutele petrecute pe teren", unde vorbește despre oricine, nu despre un singur meci.
Rezolvare completă
A.8 · 6 pct
Crezi că un coechipier care nu intră pe teren poate fi folositor echipei sale? Motivează-ți răspunsul, în 50–100 de cuvinte, valorificând textul 2.
Limită: 50–100 cuvinte
Vezi pașii din barem
1. Menționarea răspunsului la întrebarea dată. (1 pct)
2. Motivarea adecvată a răspunsului. (1 pct)
3. Valorificarea adecvată a textului 2 (adecvat — 2 puncte; încercare de valorificare — 1 punct). (2 pct)
4. Respectarea normelor de exprimare, de punctuație și de ortografie (0–1 greșeli — 1 punct; 2 sau mai multe — 0 puncte). (1 pct)
5. Încadrarea în numărul de cuvinte indicat (50–100). (1 pct)
Rezolvare completă
A.9 · 6 pct
Asociază fragmentul din textul 1 cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50–100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.
Limită: 50–100 cuvinte
Vezi pașii din barem
1. Numirea unei valori identificate în textul dat (de exemplu: solidaritatea, modestia, perseverența, spiritul de echipă). (1 pct)
2. Precizarea titlului și a autorului unui text literar asociat, pe baza valorii identificate. (1 pct)
3. Prezentarea valorii comune prin referire la câte o secvență din fiecare text (adecvat — 2 puncte; încercare — 1 punct). (2 pct)
4. Respectarea normelor de exprimare, de punctuație și de ortografie (0–1 greșeli — 1 punct; 2 sau mai multe — 0 puncte). (1 pct)
5. Încadrarea în numărul de cuvinte indicat (50–100). (1 pct)
Rezolvare completă

B.

B.1 · 2 pct
Conțin diftong ambele cuvinte din seria:
1. a)„podea", „mai".
2. b)„aer", „poet".
3. c)„ceas", „geam".
4. d)„beau", „vedeai".
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: a
Explicație: Diftongul e o vocală plus o semivocală rostite în aceeași silabă. Ca să răspunzi corect, ai nevoie de trei deosebiri: față de hiat (vocalele se despart: „a-er"), față de triftong (trei sunete: „beau") și față de literele ajutătoare de după c, g, ch, gh, care nu notează niciun sunet („ceas", „geam"). Capcana din varianta c este cea mai frecventă.
Rezolvare completă
B.2 · 2 pct
Cuvintele „aruncare" (1), din textul 1, și „bineînțeles" (2), din textul 2, s-au format prin:
1. a)(1) derivare cu sufix; (2) compunere.
2. b)(1) compunere; (2) derivare cu prefix.
3. c)(1) conversiune; (2) derivare cu sufix.
4. d)(1) derivare cu prefix; (2) conversiune.
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: a
Explicație: Cele trei mijloace de îmbogățire a vocabularului se deosebesc după ce se adaugă: la derivare, un prefix sau un sufix („arunca" → „aruncare"); la compunere, un al doilea cuvânt („bine" + „înțeles"); la conversiune, nimic — se schimbă doar partea de vorbire („frumosul" din adjectivul „frumos").
Rezolvare completă
B.3 · 2 pct
În secvența „M-am făcut mic" din textul 1, expresia subliniată are sensul:
1. a)am slăbit din cauza antrenamentelor.
2. b)m-am rușinat și am încercat să nu fiu băgat în seamă.
3. c)m-am ascuns sub bancă, ca să nu fiu văzut.
4. d)am devenit mai tânăr decât colegii mei.
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: b
Explicație: „A se face mic" este o expresie: nu descrie o schimbare de dimensiune, ci o stare sufletească — jena, dorința de a nu fi observat. Sensul se verifică pe contextul imediat, adică pe propoziția care urmează.
Rezolvare completă
B.4 · 2 pct
Numărul substantivelor din secvența „Vedeam doar mingea și pantofii care scârțâiau" este:
1. a)unu.
2. b)două.
3. c)trei.
4. d)patru.
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: b
Explicație: Cerința cere numărat, nu analizat, dar numărătoarea se face tot cu criteriu: substantivul denumește ființe, lucruri, fenomene. În secvență, doar „mingea" și „pantofii" fac asta. Capcana e „care", care ține locul unui substantiv, dar nu este substantiv.
Rezolvare completă
B.5 · 6 pct
Precizează cazul fiecăruia dintre substantivele subliniate: „Antrenorul (1) a citit lista cu voce tare"; „Zgomotul sălii (2) se auzea acum de departe"; „Sorinei (3) i-a spus doar «bine»".
Vezi pașii din barem
1. (1) Antrenorul — cazul nominativ (are funcția de subiect). (2 pct)
2. (2) sălii — cazul genitiv (arată al cui este zgomotul). (2 pct)
3. (3) Sorinei — cazul dativ (arată cui i se spune). (2 pct)
Răspuns model: (1) nominativ; (2) genitiv; (3) dativ.
Rezolvare completă
B.6 · 6 pct
Alcătuiește un enunț interogativ, în care substantivul „bancă" să aibă funcția sintactică de complement circumstanțial de loc (1), și un enunț imperativ, în care să existe un verb la persoana a II-a plural (2).
Vezi pașii din barem
1. Alcătuirea enunțului (1), interogativ. (1 pct)
2. Alcătuirea enunțului (2), imperativ. (1 pct)
3. Respectarea funcției sintactice de complement circumstanțial de loc pentru „bancă" în enunțul (1). (1 pct)
4. Respectarea persoanei a II-a plural a verbului în enunțul (2). (1 pct)
5. Respectarea normelor de exprimare, de punctuație și de ortografie în enunțul (1). (1 pct)
6. Respectarea normelor de exprimare, de punctuație și de ortografie în enunțul (2). (1 pct)
Răspuns model: (1) Cine a rămas pe bancă în repriza a doua? (2) Intrați în teren și pasați mai repede!
Rezolvare completă
B.7 · 6 pct
Transcrie trei propoziții subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul fiecăreia: „Am intrat în minutul 41, când Ana a ieșit cu genunchiul julit, și am înțeles că trebuie să pasez fetei care aștepta la colț".
Vezi pașii din barem
1. Transcrierea subordonatei „când Ana a ieșit cu genunchiul julit" + precizarea felului (circumstanțială de timp). (2 pct)
2. Transcrierea subordonatei „că trebuie să pasez fetei" + precizarea felului (completivă directă). (2 pct)
3. Transcrierea subordonatei „care aștepta la colț" + precizarea felului (atributivă). (2 pct)
Răspuns model: „când Ana a ieșit cu genunchiul julit" — propoziție subordonată circumstanțială de timp; „că trebuie să pasez fetei" — propoziție subordonată completivă directă; „care aștepta la colț" — propoziție subordonată atributivă.
Rezolvare completă
B.8 · 6 pct
Scrie, pe spațiile punctate, forma corectă a cuvintelor subliniate în următorul enunț, reprezentând mesajul unui antrenor către echipa sa: „Nu-i / Nu i (1) nimic că am pierdut; copii / copiii (2) care au intrat de pe bancă au jucat bine. Bine-nțeles / Bineînțeles (3) că mai avem de lucru, dar nu vreau să fi / fii (4) trist, ci mândri / mândrii (5) de voi. Ne vedem mâine la / l-a (6) sală."
„_______ (1) nimic că am pierdut; _______ (2) care au intrat de pe bancă au jucat bine. _______ (3) că mai avem de lucru, dar nu vreau să _______ (4) trist, ci _______ (5) de voi. Ne vedem mâine _______ (6) sală."
Vezi răspunsuri (barem)
- b8-1: Nu-i
- b8-2: copiii
- b8-3: Bineînțeles
- b8-4: fii
- b8-5: mândri
- b8-6: la
Notă: (1) „Nu-i" — adverbul de negație plus forma verbului „a fi", legate prin cratimă, fiindcă se rostesc într-o silabă. (2) „copiii" — pluralul articulat are trei „i": cei doi din pluralul „copii" plus articolul „-i". (3) „Bineînțeles" — adverb scris într-un singur cuvânt, cu sensul „desigur"; „bine-nțeles" nu este o formă corectă. (4) „fii" — conjunctivul prezent, persoana a II-a singular, al verbului „a fi" („să fii"), cu doi „i"; forma „fi" cu un singur „i" apare doar la infinitiv sau în construcții precum „să nu fi plecat". (5) „mândri" — adjectiv masculin plural nearticulat; „mândrii" este forma articulată, care ar cere un substantiv după ea („mândrii jucători"). (6) „la" — prepoziție; „l-a" este pronumele „l" plus auxiliarul „a" („l-a văzut").
Rezolvare completă

Compunere — text argumentativ (20 puncte)

Crezi că munca pe care nimeni nu o vede merită recunoscută? Scrie un text argumentativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să susții, prin două argumente, răspunsul la întrebarea dată, valorificând textul 2 și experiența personală sau de lectură. În scrierea textului argumentativ, vei avea în vedere: − formularea opiniei tale cu privire la întrebarea dată; − enunțarea și dezvoltarea a două argumente potrivite pentru opinia formulată; − valorificarea textului 2 și a unei experiențe personale sau de lectură; − enunțarea unei concluzii adecvate; − folosirea corectă a conectorilor. Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care textul are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Vezi baremul de notare

Formularea opiniei (1p) (1 pct): 1 punct pentru formularea unei opinii clare cu privire la întrebarea dată. Opinia trebuie să răspundă la întrebare, nu doar să reia tema.
Primul argument — enunțare și dezvoltare (2p) (2 pct): 1 punct pentru enunțarea primului argument + 1 punct pentru dezvoltarea lui. Un argument enunțat, dar nedezvoltat, primește doar 1 punct.
Al doilea argument — enunțare și dezvoltare (2p) (2 pct): 1 punct pentru enunțarea celui de-al doilea argument + 1 punct pentru dezvoltarea lui. Al doilea argument trebuie să fie diferit de primul, nu o reformulare a lui.
Valorificarea textului 2 (2p) (2 pct): Valorificare adecvată a textului 2 — 2 puncte; simplă încercare de valorificare (referire vagă, fără legătură cu argumentul) — 1 punct; absența oricărei referiri — 0 puncte.
Valorificarea unei experiențe personale sau de lectură (2p) (2 pct): Valorificare adecvată — 2 puncte; simplă încercare — 1 punct; absență — 0 puncte. Experiența trebuie să sprijine unul dintre argumente.
Enunțarea unei concluzii adecvate (1p) (1 pct): 1 punct pentru o concluzie care decurge din argumentele prezentate și reia, fără să o copieze, opinia formulată la început.
Utilizarea corectă a conectorilor (2p) (2 pct): În totalitate — 2 puncte; parțial — 1 punct; lipsa conectorilor — 0 puncte. Se urmăresc conectorii care marchează opinia, succesiunea argumentelor și concluzia (de exemplu: „în opinia mea", „în primul rând", „de asemenea", „prin urmare").
Marcarea paragrafelor (1 pct): Paragrafele sunt marcate corect.
Coerența textului (1 pct): În totalitate — 1 punct; parțial — 0 puncte.
Proprietatea termenilor (1 pct): 0–2 greșeli — 1 punct; 3 sau mai multe greșeli — 0 puncte.
Corectitudinea gramaticală (1 pct): 0–1 greșeli — 1 punct; 2 sau mai multe greșeli — 0 puncte.
Claritatea exprimării ideilor (1 pct): În totalitate — 1 punct; parțial — 0 puncte.
Ortografia (1 pct): 0–1 greșeli — 1 punct; 2 sau mai multe greșeli — 0 puncte.
Punctuația (1 pct): 0–2 greșeli — 1 punct; 3 sau mai multe greșeli — 0 puncte.
Lizibilitatea (1 pct): Textul este lizibil. La rezolvarea online punctul se acordă implicit.

Rezolvare completă

Ai citit baremul. Acum dă-l propriu-zis.

Rezolvă acest subiect cronometrat în cont. La final, AI-ul îți spune câte puncte ai luat pe fiecare item, pe baremul oficial, plus o explicație pas-cu-pas pentru fiecare greșeală.

Începe simularea cronometrată →

5 credite bonus la înregistrare. Fără card.