Limba română — clasa VIII · 2026 · variantă de antrenament Era Lumis nr. 17

Variantă de antrenament EN limba și literatura română clasa a VIII-a nr. 17 (Era Lumis)

Variantă originală Era Lumis de Evaluare Națională la limba și literatura română pentru clasa a VIII-a, pe structura modelului oficial 2025–2026. Subiectul al II-lea este TEXT NARATIV, cu secvență descriptivă și secvență dialogată punctate separat, iar textul 2 este eseu de presă la persoana I. Textul 1 („Trei seri") povestește repararea unei biciclete vechi împreună cu un vecin; textul 2 („Înainte să arunc ceva, îl deschid") este un eseu despre obiceiul de a repara în loc de a arunca. Cerințele acoperă succesiunea faptelor, tiparul textual narativ, hiat față de diftong, triftong și litera ajutătoare după ch și gh, derivare față de conversiune, sensul contextual al unui cuvânt polisemantic („boxă"), numărarea adjectivelor, modurile verbale (condițional-optativ, conjunctiv, indicativ), propoziții subordonate și formele cerute în paranteză („desfă", „uneltei", „înșiși").

Durată: 120 min
Exerciții: 18
Materie: Română
Sursă: Variantă originală Era Lumis

Rezolvă cronometrat cu AI →

Rezolvă în 2 ore, în condiții de examen. AI-ul îți corectează pe baremul oficial și îți explică, exercițiu cu exercițiu, unde te-ai încurcat — cu pași numerotați, ca un profesor de meditații.

Subiectul I — 70 de puncte

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

Când am coborât în boxă, am văzut că bicicleta pe care tata o lăsase acolo mai avea încă lanțul. Restul arăta rău. Roțile erau mici, ruginite și moi, iar ghidonul stătea strâmb, ca un cap întors să asculte ceva. Mi-a pierit cheful în mai puțin de un minut. Am urcat cele două rânduri de scări și l-am întrebat pe vecinul de la doi, care ține scule într-un dulap mai mare decât bucătăria lui, dacă merită să chem pe cineva. — Să chemi pe cineva pentru ce? a zis el. — Ca s-o arunce. — Adu-o sus. Am adus-o sus. Vecinul a întins pe gresie un ziar, a pus bicicleta pe el cu roțile în aer și a început să o desfacă. Nu se grăbea deloc. Punea fiecare piuliță într-un capac de borcan, ca pe niște bomboane pe care nu voia să le încurce. — Lanțul e bun, a spus. Dacă lanțul e bun, restul e răbdare. Am stat trei seri. În prima seară n-am făcut nimic altceva decât să curățăm; rugina se lua în fulgi subțiri și mirosea a ploaie veche. În a doua seară am schimbat camerele și am învățat că se umflă până sună, nu până arată bine. În a treia seară am strâns tot și am dus bicicleta în curte. Dacă aș fi știut de la început că se poate repara, n-aș fi lăsat-o doi ani în boxă. Acum vreau să învăț și eu unde se pune fiecare piuliță, iar mâine cobor cu cheile la vecinul de la doi, fiindcă mi-a spus că mai are o bicicletă, a nepoatei lui, care are nevoie de exact aceeași răbdare. Am dat o tură până la capătul străzii și înapoi. Nu mergea ca una nouă. Mergea ca a mea.

Text literar original Era Lumis, „Trei seri"

*boxă — încăpere mică de depozitare, de obicei la subsolul unui bloc
*ghidon — bara de direcție a bicicletei
*a dregi — a repara, a pune la punct

Textul 2

Am aruncat, cu mâna mea, un aspirator care mai avea nevoie doar de o curea de cauciuc. N-am aflat asta atunci, ci trei ani mai târziu, când un om care repară aparate mi-a explicat, fără nicio urmă de reproș, cât de des se strică lucrurile din pricina piesei celei mai ieftine din ele. M-am simțit prost, și nu pentru bani. Cred că am fost crescuți, generația mea, într-o neîncredere ciudată față de propriile mâini. Ni s-a spus, pe mai multe voci, că lucrurile se cumpără, nu se dreg, și că timpul nostru e prea scump ca să-l dăm pe o curea de cauciuc. Sună rezonabil. Numai că socoteala asta nu iese niciodată cu totul, fiindcă lasă în afara ei ceva ce nu se trece în facturi: încrederea că poți interveni în ce ai în casă. Am văzut, în ultimii ani, ateliere care s-au deschis prin orașe cu ideea simplă că oamenii vin cu obiectul stricat și îl repară singuri, ajutați de cineva care știe. Nu e nostalgie și nu e sărăcie. Oamenii care intră acolo au bani de un aparat nou; ce nu mai au e obișnuința de a se uita înăuntru. Ies de acolo cu un fier de călcat care merge și cu o idee care merge și ea: că un obiect nu e o cutie neagră, ci un lucru făcut de alți oameni, care poate fi înțeles. Aici e binele pe care îl face un atelier, și nu are legătură cu deșeurile, deși nici asta nu e puțin. O reparație te învață ordinea unei munci: desfaci, așezi piesele în ordinea în care le-ai scos, cauți piesa vinovată, o schimbi, strângi la loc. Cine a făcut asta o dată recunoaște tiparul și în alte părți, unde nu e vorba de șuruburi. Nu susțin că orice se poate repara. Sunt aparate lipite dinadins, cu piese care nu se vând separat, iar acolo omul cu șurubelnița nu are nicio șansă; despre asta ar trebui să se certe legile, nu clienții. Și nu susțin nici că e vorba doar de bani: uneori repari un lucru care valorează mai puțin decât ora ta de muncă, și totuși faci bine să-l repari. De la aspiratorul acela am rămas cu un obicei mic. Înainte să arunc ceva, îl deschid. De cele mai multe ori nu pot să-l repar, și asta e în ordine. Dar de vreo trei ori am putut, iar de fiecare dată am avut sentimentul limpede că am câștigat mai mult decât un aparat: am câștigat un lucru pe care îl înțeleg.

Text nonliterar original Era Lumis, „Înainte să arunc ceva, îl deschid" (eseu)

*reproș — mustrare, învinuire adusă cuiva
*cutie neagră — expresie pentru un lucru al cărui mecanism interior nu se poate cunoaște

A.

A.1 · 2 pct
Completează spațiile punctate cu informațiile potrivite din textul 1.
Vecinul îi spune naratorului că, dacă lanțul este bun, restul este _______. Lucrul la bicicletă a durat trei _______.
Vezi răspunsuri (barem)
- restul: răbdare
- durata: seri
Notă: Din replica vecinului: „Dacă lanțul e bun, restul e răbdare", și din paragraful următor: „Am stat trei seri".
Rezolvare completă
A.2 · 2 pct
În prima seară de lucru, naratorul și vecinul (valorifică textul 1):
1. a)au schimbat camerele roților.
2. b)au curățat rugina.
3. c)au dus bicicleta în curte.
4. d)au cumpărat un lanț nou.
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: b
Explicație: Textul așază lucrul pe trei seri, fiecare cu o etapă: curățarea, schimbarea camerelor, strângerea. Cerința verifică dacă ai urmărit succesiunea, nu doar dacă ai recunoscut cuvintele.
Rezolvare completă
A.3 · 2 pct
Din textul 2 se înțelege că atelierele despre care vorbește autorul sunt căutate mai ales pentru că (valorifică textul 2):
1. a)oamenii nu au bani să cumpere aparate noi.
2. b)oamenii își recapătă obiceiul de a înțelege cum funcționează lucrurile.
3. c)reparațiile făcute acolo sunt mai rapide decât la service.
4. d)oamenilor le e dor de vremurile de altădată.
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: b
Explicație: Răspunsul cere inferență: autorul elimină pe rând două explicații ușoare (sărăcia și nostalgia) și lasă în loc una singură — nevoia de a înțelege obiectele din jur. Cine caută un cuvânt din întrebare în text nu-l găsește.
Rezolvare completă
A.4 · 2 pct
Precizarea autorului că „despre asta ar trebui să se certe legile, nu clienții" arată că el consideră că (valorifică textul 2):
1. a)clienții nu au dreptul să se plângă de aparatele stricate.
2. b)aparatele lipite dinadins sunt o problemă care se rezolvă prin reglementare, nu prin efortul fiecăruia.
3. c)legile actuale îi apără suficient pe cumpărători.
4. d)reparațiile ar trebui interzise pentru aparatele lipite.
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: b
Explicație: Cerința verifică dacă ai văzut că autorul își limitează singur teza: el susține repararea, dar recunoaște un caz în care omul obișnuit nu poate face nimic, și mută atunci răspunderea de la individ la lege. E o nuanță, nu o contrazicere.
Rezolvare completă
A.5 · 6 pct
Notează „X" în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte.
Textul 1
- Bicicleta stătuse doi ani în boxă.A · F
- Vecinul a reparat bicicleta în grabă, într-o singură seară.A · F
- Naratorul a învățat că o cameră se umflă până sună, nu până arată bine.A · F
Textul 2
- Autorul a aruncat un aspirator căruia îi lipsea o curea de cauciuc.A · F
- Autorul susține că orice aparat poate fi reparat.A · F
- Autorul a reușit să repare singur ceva de mai multe ori.A · F
Vezi baremul oficial (A / F)
Textul 1
A — Bicicleta stătuse doi ani în boxă.
F — Vecinul a reparat bicicleta în grabă, într-o singură seară.
A — Naratorul a învățat că o cameră se umflă până sună, nu până arată bine.
Textul 2
A — Autorul a aruncat un aspirator căruia îi lipsea o curea de cauciuc.
F — Autorul susține că orice aparat poate fi reparat.
A — Autorul a reușit să repare singur ceva de mai multe ori.
Rezolvare completă
A.6 · 6 pct
Precizează, în minimum două enunțuri, o trăsătură a tiparului textual narativ, identificată în textul 1, ilustrând-o cu o secvență relevantă.
Vezi pașii din barem
1. Precizarea oricărei trăsături a tiparului textual narativ (succesiunea evenimentelor în timp, prezența unui narator, indici temporali și spațiali, verbe la timpuri ale trecutului, prezența personajelor și a dialogului). (2 pct)
2. Ilustrarea trăsăturii cu o secvență relevantă din textul 1. (2 pct)
3. Respectarea normelor de exprimare, de punctuație și de ortografie (0–1 greșeli — 1 punct; 2 sau mai multe — 0 puncte). (1 pct)
4. Încadrarea în numărul minim de enunțuri indicat (două). (1 pct)
Răspuns model: O trăsătură a tiparului textual narativ prezentă în textul 1 este înlănțuirea faptelor într-o ordine temporală limpede, marcată prin indici de timp. Acest lucru se observă în secvența „În prima seară n-am făcut nimic altceva decât să curățăm […] În a doua seară am schimbat camerele […] În a treia seară am strâns tot", unde fiecare etapă a reparației este așezată după cea dinainte, iar verbele la perfect compus arată acțiuni încheiate, povestite de un narator care a participat la ele.
Rezolvare completă
A.7 · 6 pct
Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.
Minimum 30 cuvinte
Vezi pașii din barem
1. Precizarea unui element de conținut comun (de exemplu: repararea unui obiect vechi, răbdarea necesară unei munci, plăcerea de a înțelege cum funcționează un lucru). (2 pct)
2. Prezentarea elementului în textul 1, valorificând o secvență relevantă. (1 pct)
3. Prezentarea elementului în textul 2, valorificând o secvență relevantă. (1 pct)
4. Respectarea normelor de exprimare, de punctuație și de ortografie (0–1 greșeli — 1 punct; 2 sau mai multe — 0 puncte). (1 pct)
5. Respectarea numărului minim de cuvinte indicat (minimum 30). (1 pct)
Răspuns model: Un element de conținut comun celor două texte este ideea că un obiect vechi merită deschis înainte de a fi aruncat. În textul 1, naratorul ajunge de la gândul „Ca s-o arunce" la o bicicletă care „Mergea ca a mea", după trei seri de lucru. În textul 2, autorul mărturisește un obicei asemănător: „Înainte să arunc ceva, îl deschid", ajuns și el după ce aruncase un aparat care mai putea fi salvat.
Rezolvare completă
A.8 · 6 pct
Ce simte naratorul textului 1 la finalul celor trei seri de lucru? Răspunde, în 50–100 de cuvinte, valorificând o secvență din textul 1.
Limită: 50–100 cuvinte
Vezi pașii din barem
1. Numirea unei emoții sau a unei stări potrivite (mândrie, mulțumire, atașament, bucuria de a fi făcut ceva cu mâna lui). (1 pct)
2. Motivarea adecvată a răspunsului, prin legătura cu întâmplarea povestită. (1 pct)
3. Valorificarea adecvată a unei secvențe din textul 1 (adecvat — 2 puncte; încercare — 1 punct). (2 pct)
4. Respectarea normelor de exprimare, de punctuație și de ortografie (0–1 greșeli — 1 punct; 2 sau mai multe — 0 puncte). (1 pct)
5. Încadrarea în numărul de cuvinte indicat (50–100). (1 pct)
Rezolvare completă
A.9 · 6 pct
Asociază fragmentul din textul 1 cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50–100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.
Limită: 50–100 cuvinte
Vezi pașii din barem
1. Numirea unei valori identificate în textul dat (de exemplu: răbdarea, hărnicia, prietenia dintre generații, respectul pentru munca bine făcută). (1 pct)
2. Precizarea titlului și a autorului unui text literar asociat, pe baza valorii identificate. (1 pct)
3. Prezentarea valorii comune prin referire la câte o secvență din fiecare text (adecvat — 2 puncte; încercare — 1 punct). (2 pct)
4. Respectarea normelor de exprimare, de punctuație și de ortografie (0–1 greșeli — 1 punct; 2 sau mai multe — 0 puncte). (1 pct)
5. Încadrarea în numărul de cuvinte indicat (50–100). (1 pct)
Rezolvare completă

B.

B.1 · 2 pct
Conțin hiat ambele cuvinte din seria:
1. a)„aer", „idee".
2. b)„soare", „iarnă".
3. c)„chiar", „ghiozdan".
4. d)„beau", „tăiai".
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: a
Explicație: Hiatul cere ca vocalele vecine să fie despărțite în silabe. Verificarea se face rostind cuvântul pe silabe: „a-er" (hiat) față de „soa-re" (diftong). Varianta c e capcana: acolo nu ai două sunete vocalice, ci o literă ajutătoare care arată doar cum se citește consoana dinaintea ei.
Rezolvare completă
B.2 · 2 pct
Cuvintele „ruginite" (1), din textul 1, și „binele" (2), din textul 2, s-au format prin:
1. a)(1) derivare cu sufix; (2) conversiune.
2. b)(1) conversiune; (2) derivare cu sufix.
3. c)(1) compunere; (2) derivare cu prefix.
4. d)(1) derivare cu prefix; (2) compunere.
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: a
Explicație: Deosebirea se vede întrebând „ce s-a adăugat?". La „ruginite" s-a adăugat un sufix, deci e derivare. La „binele" nu s-a adăugat niciun sufix și niciun al doilea cuvânt: s-a schimbat doar clasa morfologică, prin articulare — asta e conversiunea.
Rezolvare completă
B.3 · 2 pct
În textul 1, cuvântul „boxă" are sensul:
1. a)difuzor pentru muzică.
2. b)încăpere mică de depozitare, la subsolul unui bloc.
3. c)sport în care doi adversari se luptă cu pumnii.
4. d)cutie de carton pentru mutat obiecte.
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: b
Explicație: „Boxă" este un cuvânt polisemantic: are mai multe sensuri, iar contextul îl alege. Aici verbele care îl însoțesc („am coborât în", „am lăsat-o în") arată un spațiu în care intri, deci o încăpere. Verificarea sensului se face întotdeauna pe context, nu pe primul sens care îți vine în minte.
Rezolvare completă
B.4 · 2 pct
Numărul adjectivelor din secvența „Roțile erau mici, ruginite și moi" este:
1. a)unu.
2. b)două.
3. c)trei.
4. d)patru.
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: c
Explicație: Adjectivul arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz. Toate cele trei — „mici", „ruginite", „moi" — sunt la feminin plural, ca „roțile". Capcana e verbul „erau", care le leagă de substantiv, dar nu este el însuși o însușire.
Rezolvare completă
B.5 · 6 pct
Precizează modul fiecăruia dintre verbele subliniate: „Dacă aș fi știut (1) de la început că se poate repara, n-aș fi lăsat-o doi ani în boxă"; „Acum vreau să învăț (2) și eu unde se pune fiecare piuliță"; „iar mâine cobor (3) cu cheile la vecinul de la doi".
Vezi pașii din barem
1. (1) aș fi știut — modul condițional-optativ (timpul perfect). (2 pct)
2. (2) să învăț — modul conjunctiv (timpul prezent). (2 pct)
3. (3) cobor — modul indicativ (timpul prezent, cu valoare de viitor). (2 pct)
Răspuns model: (1) condițional-optativ; (2) conjunctiv; (3) indicativ.
Rezolvare completă
B.6 · 6 pct
Alcătuiește un enunț asertiv, în care substantivul „răbdare" să aibă funcția sintactică de complement indirect (1), și un enunț exclamativ, în care să existe un adjectiv la gradul superlativ relativ de superioritate (2).
Vezi pașii din barem
1. Alcătuirea enunțului (1), asertiv. (1 pct)
2. Alcătuirea enunțului (2), exclamativ. (1 pct)
3. Respectarea funcției sintactice de complement indirect pentru „răbdare" în enunțul (1). (1 pct)
4. Respectarea gradului superlativ relativ de superioritate al adjectivului în enunțul (2). (1 pct)
5. Respectarea normelor de exprimare, de punctuație și de ortografie în enunțul (1). (1 pct)
6. Respectarea normelor de exprimare, de punctuație și de ortografie în enunțul (2). (1 pct)
Răspuns model: (1) Vecinul se bazează pe răbdare atunci când repară o bicicletă. (2) Aceasta a fost cea mai frumoasă seară din toată vara!
Rezolvare completă
B.7 · 6 pct
Transcrie trei propoziții subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul fiecăreia: „Când am coborât în boxă, am văzut că bicicleta pe care tata o lăsase acolo mai avea încă lanțul".
Vezi pașii din barem
1. Transcrierea subordonatei „Când am coborât în boxă" + precizarea felului (circumstanțială de timp). (2 pct)
2. Transcrierea subordonatei „că bicicleta […] mai avea încă lanțul" + precizarea felului (completivă directă). (2 pct)
3. Transcrierea subordonatei „pe care tata o lăsase acolo" + precizarea felului (atributivă). (2 pct)
Răspuns model: „Când am coborât în boxă" — propoziție subordonată circumstanțială de timp; „că bicicleta […] mai avea încă lanțul" — propoziție subordonată completivă directă; „pe care tata o lăsase acolo" — propoziție subordonată atributivă.
Rezolvare completă
B.8 · 6 pct
Completează, în spațiile libere, forma corectă a cuvintelor scrise în paranteză, reprezentând anunțul lipit la intrarea unui atelier de reparații.
Vino cu obiectul stricat și _______ (a desface, imperativ, persoana a II-a, singular) tu prima piesă! În tăcerea _______ (atelier, genitiv, singular, articulat) vei înțelege puterea _______ (unealtă, genitiv, singular, articulat), iar meșterii _______ (însuși, adjectiv pronominal de întărire, masculin, plural) îți vor arăta _______ (bun, superlativ relativ de superioritate, feminin, singular) așezare a șuruburilor, pe care le punem apoi în _______ (capac, plural, articulat) de borcan.
Vezi răspunsuri (barem)
- b8-1: desfă
- b8-2: atelierului
- b8-3: uneltei
- b8-4: înșiși
- b8-5: cea mai bună
- b8-6: capacele
Notă: Imperativ, persoana a II-a singular, al verbului „a desface": desfă. Genitiv singular articulat: atelierului, uneltei (substantivul „unealtă" are la genitiv-dativ forma „uneltei", cu alternanța a → e). Adjectiv pronominal de întărire, masculin plural: înșiși. Superlativ relativ de superioritate, feminin singular: cea mai bună. Plural articulat al substantivului „capac": capacele.
Rezolvare completă

Compunere — text narativ (20 puncte)

Scrie un text narativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută într-un atelier, într-o curte sau într-o bucătărie, incluzând o secvență descriptivă, de minimum 30 de cuvinte, și o secvență dialogată, de minimum patru replici. În scrierea textului narativ, vei avea în vedere: − adecvarea conținutului la cerința dată; − respectarea trăsăturilor textului narativ (succesiunea logică a întâmplărilor, prezența personajelor, încadrarea în timp și în spațiu); − includerea unei secvențe descriptive de minimum 30 de cuvinte; − includerea unei secvențe dialogate de minimum patru replici. Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care textul are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Vezi baremul de notare

Adecvarea conținutului la cerință (4p) (4 pct): În totalitate — 4 puncte; parțial — 2 puncte. Se urmărește dacă întâmplarea povestită se petrece în locul cerut (atelier, curte sau bucătărie) și dacă textul chiar povestește o întâmplare, nu descrie doar un loc.
Respectarea trăsăturilor textului narativ (4p) (4 pct): În totalitate — 4 puncte; parțial — 2 puncte; lipsa tiparului narativ — 0 puncte. Se urmăresc succesiunea logică a întâmplărilor, prezența personajelor și încadrarea în timp și în spațiu.
Secvența descriptivă (2p) (2 pct): Reguli respectate și minimum 30 de cuvinte — 2 puncte; reguli respectate, dar sub limita de cuvinte — 1 punct; reguli nerespectate — 0 puncte.
Secvența dialogată (2p) (2 pct): Reguli respectate și minimum patru replici — 2 puncte; reguli respectate, dar mai puțin de patru replici — 1 punct; reguli nerespectate (lipsa liniei de dialog, replici neatribuite) — 0 puncte.
Marcarea paragrafelor (1 pct): Paragrafele sunt marcate corect.
Coerența textului (1 pct): În totalitate — 1 punct; parțial — 0 puncte.
Proprietatea termenilor (1 pct): 0–2 greșeli — 1 punct; 3 sau mai multe greșeli — 0 puncte.
Corectitudinea gramaticală (1 pct): 0–1 greșeli — 1 punct; 2 sau mai multe greșeli — 0 puncte.
Claritatea exprimării ideilor (1 pct): În totalitate — 1 punct; parțial — 0 puncte.
Ortografia (1 pct): 0–1 greșeli — 1 punct; 2 sau mai multe greșeli — 0 puncte.
Punctuația (1 pct): 0–2 greșeli — 1 punct; 3 sau mai multe greșeli — 0 puncte.
Lizibilitatea (1 pct): Textul este lizibil. La rezolvarea online punctul se acordă implicit.

Rezolvare completă

Ai citit baremul. Acum dă-l propriu-zis.

Rezolvă acest subiect cronometrat în cont. La final, AI-ul îți spune câte puncte ai luat pe fiecare item, pe baremul oficial, plus o explicație pas-cu-pas pentru fiecare greșeală.

Începe simularea cronometrată →

5 credite bonus la înregistrare. Fără card.