Limba română — clasa VIII · 2026 · variantă de antrenament Era Lumis nr. 1

Variantă de antrenament EN limba și literatura română clasa a VIII-a nr. 1 (Era Lumis)

Variantă originală Era Lumis de Evaluare Națională la limba și literatura română pentru clasa a VIII-a, pe structura modelului oficial 2025–2026. Conține Subiectul I (70p) cu două texte originale — un text literar („Barza lui Tudor") și un text informativ despre barza albă — și 17 cerințe de comprehensiune, figuri de stil, fonetică, vocabular, morfologie și sintaxă, plus Subiectul al II-lea (20p) cu o compunere de caracterizare a personajului. Cu barem detaliat și rezolvare cronometrată cu corectare AI.

Durată: 120 min
Exerciții: 18
Materie: Română
Sursă: Variantă originală Era Lumis

Rezolvă cronometrat cu AI →

Rezolvă în 2 ore, în condiții de examen. AI-ul îți corectează pe baremul oficial și îți explică, exercițiu cu exercițiu, unde te-ai încurcat — cu pași numerotați, ca un profesor de meditații.

Subiectul I — 70 de puncte

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

În vara când am împlinit doisprezece ani, bunicul m-a trimis să păzesc lanul de la marginea satului. Mi-a dat o pălărie de paie, mare cât o roată de car, și mi-a spus să am grijă de tot ce mișcă pe câmp, fiindcă pământul ne ține pe toți. N-am înțeles atunci ce voia să zică, dar am pornit cu inima ușoară, fluierând. Lanul se legăna în soare ca o mare aurie. Spicele, grele și coapte, se plecau unele către altele și își șopteau ceva, parcă, despre vremea bună. M-am așezat pe un dâmb și am privit. Departe, deasupra bălții, un cocostârc descria cercuri largi, fără să-și miște aripile, ca și cum cerul l-ar fi purtat singur. A doua zi l-am găsit în iarbă, cu o aripă lăsată jos, neputincioasă. Se uita la mine cu un ochi rotund, galben, și nu fugea. M-am apropiat încet, încet, vorbindu-i ca unui prieten speriat. „Stai liniștit", i-am spus, „n-am să-ți fac niciun rău". Pasărea a întors capul, m-a cântărit o clipă și a rămas. Din ziua aceea am avut un tovarăș. L-am numit Barză, fără prea multă bătaie de cap, și l-am adus acasă. Bunica a clătinat din cap, dar i-a pus, totuși, o strachină cu apă lângă prag. Aripa s-a vindecat încet, ca o rană care nu se grăbește. Eu îi aduceam broaște și râme, iar el, când îl strigam, o lua la goană spre mine, țăcănind din cioc, ca și cum mi-ar fi povestit ceva. Vecinii râdeau: „Ia uite, Tudor cu barza lui!". Mie nu-mi păsa. Numai o vară întreagă a stat la noi. Toamna a venit pe nesimțite. Într-o dimineață rece, Barză s-a oprit în mijlocul curții, a privit îndelung spre miazăzi și a început să bată din aripi — întâi nesigur, apoi tot mai puternic, ca și cum ar fi încercat o haină nouă. Am înțeles. M-am dat la o parte. S-a ridicat greoi, a făcut un cerc deasupra casei, încă unul, și s-a pierdut în zarea albăstruie. Bunicul, care privise totul din pridvor, mi-a pus mâna pe umăr. „Acum ai înțeles", a zis. „Pământul ne ține pe toți, dar pe niciunul nu-l ține legat." N-am răspuns nimic. Mă uitam la cerul gol și simțeam, pentru prima oară, că bucuria și tristețea pot locui, deodată, în aceeași inimă.

Text literar original Era Lumis, „Barza lui Tudor"

*dâmb — ridicătură mică de pământ, movilă
*pridvor — galerie deschisă, cu stâlpi, la intrarea unei case

Textul 2

Barza albă este una dintre cele mai îndrăgite păsări călătoare din Europa. Primăvara, ea se întoarce din ținuturile calde ale Africii și își caută vechiul cuib, pe care îl repară an de an, adăugând crengi noi. Unele cuiburi, folosite de zeci de generații de berze, ajung să cântărească sute de kilograme. Spre deosebire de multe alte păsări, barza nu cântă: ea „vorbește" lovindu-și ciocul, un sunet sec, ca un toc de lemn, prin care își salută perechea. Hrana ei o formează broaștele, șopârlele, insectele și uneori șoarecii de câmp, motiv pentru care țăranii au privit-o dintotdeauna ca pe un ajutor al gospodăriei. Toamna, când zilele se scurtează, berzele se adună în stoluri mari și pornesc spre sud. Ele nu zboară noaptea și se folosesc de curenții calzi de aer pentru a pluti aproape fără efort, economisindu-și astfel puterile pe drumul lung de mii de kilometri. Puii născuți în vară fac această călătorie pentru prima dată fără să fie călăuziți de părinți, ghidați doar de un instinct pe care oamenii de știință încă încearcă să-l înțeleagă. Prezența berzelor a fost mereu legată, în cultura populară românească, de noroc și de venirea primăverii. A avea un cuib de barză pe casă era socotit semn de belșug și de pace în gospodărie.

Text informativ original Era Lumis, „Barza albă"

*stol — grup de păsări care zboară împreună

A.

A.1 · 2 pct
Completează spațiile punctate cu informațiile din textul 1.
Bunicul îi dă băiatului o _______ de paie și îl trimite să păzească _______ de la marginea satului.
Vezi răspunsuri (barem)
- obiectul: pălărie
- locul: lanul
Notă: Din primul paragraf: „Mi-a dat o pălărie de paie [...] și mi-a spus să am grijă"; băiatul e trimis „să păzesc lanul de la marginea satului".
A.2 · 2 pct
Băiatul găsește cocostârcul (valorifică textul 1):
1. a)în baltă, prins în nămol.
2. b)în iarbă, cu o aripă rănită.
3. c)în cuibul de pe casă.
4. d)în mijlocul curții.
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: b
Explicație: Momentul întâlnirii e descris clar în al treilea paragraf: pasărea e găsită în iarbă, cu aripa rănită.
A.3 · 2 pct
Barza „vorbește" (valorifică textul 2):
1. a)printr-un cântec melodios.
2. b)lovindu-și ciocul.
3. c)bătând din aripi.
4. d)printr-un fluierat ascuțit.
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: b
Explicație: Textul 2 opune barza păsărilor cântătoare: ea comunică prin clămpănitul ciocului.
A.4 · 2 pct
În cultura populară românească, prezența berzelor este legată de (valorifică textul 2):
1. a)ploaie și furtună.
2. b)noroc și venirea primăverii.
3. c)bogăția pădurii.
4. d)sosirea iernii.
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: b
Explicație: Ultimul paragraf al textului 2 leagă explicit barza de noroc, primăvară, belșug și pace.
A.5 · 6 pct
Notează „X" în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte.
Textul 1
- Băiatul împlinește doisprezece ani în vara în care păzește lanul.A · F
- Cocostârcul fuge speriat atunci când băiatul se apropie de el.A · F
- Barza rămâne la familia băiatului mai mulți ani la rând.A · F
Textul 2
- Barza își construiește un cuib complet nou în fiecare primăvară.A · F
- Berzele se folosesc de curenții calzi de aer ca să zboare cu efort mai mic.A · F
- Puii de barză sunt călăuziți de părinți în prima lor călătorie spre sud.A · F
Vezi baremul oficial (A / F)
Textul 1
A — Băiatul împlinește doisprezece ani în vara în care păzește lanul.
F — Cocostârcul fuge speriat atunci când băiatul se apropie de el.
F — Barza rămâne la familia băiatului mai mulți ani la rând.
Textul 2
F — Barza își construiește un cuib complet nou în fiecare primăvară.
A — Berzele se folosesc de curenții calzi de aer ca să zboare cu efort mai mic.
F — Puii de barză sunt călăuziți de părinți în prima lor călătorie spre sud.
A.6 · 6 pct
Transcrie, din secvențele următoare, două figuri de stil diferite, pe care le vei preciza: „Lanul se legăna în soare ca o mare aurie." și „Spicele, grele și coapte, se plecau unele către altele și își șopteau ceva".
Vezi pașii din barem
1. Transcrierea primei figuri de stil (de ex.: „ca o mare aurie" — comparație) (1 pct)
2. Precizarea felului primei figuri de stil (2 pct)
3. Transcrierea celei de-a doua figuri (de ex.: „Spicele [...] își șopteau ceva" — personificare) (1 pct)
4. Precizarea felului celei de-a doua figuri de stil (2 pct)
Răspuns model: „ca o mare aurie" — comparație; „Spicele [...] își șopteau ceva" — personificare.
A.7 · 6 pct
Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.
Minimum 30 cuvinte
Vezi pașii din barem
1. Precizarea unui element de conținut comun (ex.: barza, relația dintre om și natură) (2 pct)
2. Prezentarea elementului din textul 1, valorificând o secvență relevantă (1 pct)
3. Prezentarea elementului din textul 2, valorificând o secvență relevantă (1 pct)
4. Respectarea normelor de exprimare, punctuație, ortografie (0–1 greșeli) (1 pct)
5. Respectarea numărului minim de cuvinte (≥ 30) (1 pct)
A.8 · 6 pct
Crezi că animalele ne pot învăța ceva despre libertate? Motivează-ți răspunsul, în 50–100 de cuvinte, valorificând textul 1.
Limită: 50–100 cuvinte
Vezi pașii din barem
1. Menționarea răspunsului la întrebarea dată (1 pct)
2. Motivarea adecvată a răspunsului (1 pct)
3. Valorificarea adecvată a textului 1 (2p adecvat / 1p încercare) (2 pct)
4. Respectarea normelor de exprimare, punctuație, ortografie (0–1 greșeli) (1 pct)
5. Încadrarea în numărul de cuvinte indicat (50–100) (1 pct)
A.9 · 6 pct
Asociază fragmentul din textul 1 cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50–100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.
Limită: 50–100 cuvinte
Vezi pașii din barem
1. Numirea unei valori identificate în textul dat (ex.: empatia, iubirea pentru natură, libertatea) (1 pct)
2. Precizarea titlului și a autorului unui text literar asociat, pe baza valorii identificate (1 pct)
3. Prezentarea valorii comune prin referire la câte o secvență din fiecare text (2p adecvat / 1p încercare) (2 pct)
4. Respectarea normelor de exprimare, punctuație, ortografie (0–1 greșeli) (1 pct)
5. Încadrarea în numărul de cuvinte indicat (50–100) (1 pct)

B.

B.1 · 2 pct
Conțin diftong ambele cuvinte din seria:
1. a)„aurie", „bucuria".
2. b)„pălărie", „neputincioasă".
3. c)„pridvor", „strachină".
4. d)„iarbă", „broaște".
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: d
Explicație: Diftongul = două vocale pronunțate în aceeași silabă. Verifică fiecare cuvânt prin despărțire în silabe și exclude hiatul și triftongul.
B.2 · 2 pct
Seria care cuprinde doar cuvinte derivate este:
1. a)„spicele", „aripile".
2. b)„miazăzi", „pridvor".
3. c)„cocostârc", „pălărie".
4. d)„nesigur", „albăstruie".
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: d
Explicație: Cuvântul derivat se formează cu prefix și/sau sufix. Exclude formele flexionare, compusele și cuvintele simple.
B.3 · 2 pct
Secvența „dar pe niciunul nu-l ține legat", din vorbele bunicului, face referire la o stare de:
1. a)supunere.
2. b)libertate.
3. c)teamă.
4. d)singurătate.
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: b
Explicație: Opoziția „ne ține pe toți, dar pe niciunul nu-l ține legat" subliniază ideea de libertate, ilustrată prin zborul păsării.
B.4 · 2 pct
Seria în care cuvintele subliniate sunt omonime este:
1. a)„cu glasul lui domol"; „cu o voce blândă".
2. b)„cu o aripă lăsată jos"; „a lăsat cartea pe masă".
3. c)„o pălărie mare cât o roată"; „Lanul se legăna ca o mare aurie".
4. d)„a făcut un cerc deasupra casei"; „cercul are o rază".
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: c
Explicație: Omonimele au aceeași formă, dar sensuri diferite și, adesea, clase morfologice distincte.
B.5 · 6 pct
Precizează valoarea morfologică a cuvântului „o" în fiecare dintre contextele următoare: „Mi-a dat o (1) pălărie de paie."; „Eu îi aduceam broaște și râme, iar el, când îl strigam, o (2) lua la goană spre mine."; „Numai o (3) vară întreagă a stat la noi."
Vezi pașii din barem
1. (1) o — articol nehotărât (2 pct)
2. (2) o — pronume personal (2 pct)
3. (3) o — numeral cardinal (2 pct)
Răspuns model: (1) articol nehotărât; (2) pronume personal; (3) numeral cardinal.
B.6 · 6 pct
Alcătuiește un enunț imperativ, în care să existe un adjectiv pronominal posesiv, persoana a II-a, în cazul acuzativ (1), și un enunț asertiv, în care substantivul „libertate" să fie complement prepozițional (2).
Vezi pașii din barem
1. Alcătuirea enunțului (1) imperativ (1 pct)
2. Alcătuirea enunțului (2) asertiv (1 pct)
3. Respectarea valorii morfologice de adjectiv pronominal posesiv, pers. a II-a, acuzativ în (1) (1 pct)
4. Respectarea funcției sintactice de complement prepozițional pentru „libertate" în (2) (1 pct)
5. Respectarea normelor de exprimare, punctuație, ortografie în (1) (1 pct)
6. Respectarea normelor de exprimare, punctuație, ortografie în (2) (1 pct)
Răspuns model: (1) Adu pasărea ta în curte! (2) Băiatul visează la libertate.
B.7 · 6 pct
Transcrie trei propoziții subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul acestora: „Mi-a dat o pălărie de paie și mi-a spus să am grijă de tot ce mișcă pe câmp, fiindcă pământul ne ține pe toți".
Vezi pașii din barem
1. Transcrierea primei subordonate (ex.: „să am grijă de tot") + precizarea felului (completivă directă) (2 pct)
2. Transcrierea celei de-a doua subordonate (ex.: „ce mișcă pe câmp") + precizarea felului (atributivă) (2 pct)
3. Transcrierea celei de-a treia subordonate (ex.: „fiindcă pământul ne ține pe toți") + precizarea felului (cauzală) (2 pct)
Răspuns model: „să am grijă de tot" — completivă directă; „ce mișcă pe câmp" — atributivă; „fiindcă pământul ne ține pe toți" — cauzală.
B.8 · 6 pct
Completează, în spațiile libere, forma corectă a cuvintelor scrise în paranteză, reprezentând sfatul unui bătrân pădurar.
— Tudore, _______ (a ști, conjunctiv, prezent, persoana a II-a, singular) că, la marginea _______ (câmpie) și în adâncul _______ (pădure), se întorc în fiecare an _______ (mult, superlativ relativ de superioritate) păsări călătoare, iar _______ (cocostârc) bătrâni, pe care i-au văzut copiii _______ (însuși, adjectiv pronominal de întărire, masculin, plural), își fac mereu cuib în același loc.
Vezi răspunsuri (barem)
- 1: să știi
- 2: câmpiei
- 3: pădurii
- 4: cele mai multe
- 5: cocostârci
- 6: înșiși
Notă: Conjunctiv prezent pers. a II-a sg.: să știi. Genitiv-dativ singular articulat: câmpiei, pădurii. Superlativ relativ de superioritate: cele mai multe. Plural: cocostârci. Adjectiv pronominal de întărire, masculin plural: înșiși.

Compunere — caracterizarea băiatului (20 puncte)

Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să îl caracterizezi pe băiat (Tudor), personajul din textul „Barza lui Tudor". În scrierea compunerii, vei avea în vedere: − notarea a două date de identificare a personajului (vârstă, statut, mediu de viață etc.); − prezentarea, prin câte o secvență comentată, a două trăsături morale ale personajului; − precizarea a două mijloace de caracterizare diferite, prin care se evidențiază trăsăturile morale prezentate; − corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului. Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Vezi baremul de notare

Date de identificare (2p) (2 pct): Câte 1 punct pentru notarea oricăror două date de identificare a personajului (vârstă, statut, mediu de viață etc.).
Două trăsături morale precizate (2p) (2 pct): Câte 1 punct pentru precizarea oricăror două trăsături morale ale personajului (ex.: bunătatea, blândețea, responsabilitatea).
Prezentarea trăsăturilor prin secvențe comentate (4p) (4 pct): Câte 2 puncte pentru fiecare trăsătură ilustrată cu secvență comentată adecvat (1p pentru citare/încercare).
Două mijloace de caracterizare (2p) (2 pct): Câte 1 punct pentru precizarea mijlocului de caracterizare prin care se evidențiază fiecare trăsătură (caracterizare directă/indirectă, prin fapte, prin limbaj, prin relația cu celelalte personaje etc.). Două mijloace diferite.
Corelarea unei valori personale cu o valoare a personajului (2p) (2 pct): 1 punct pentru identificarea unei valori + 1 punct pentru corelarea valorii.
Redactare (8p) (8 pct): Paragrafe corecte (1p) + coerență (1p) + proprietatea termenilor (1p) + corectitudine gramaticală (1p) + claritate (1p) + ortografie (1p) + punctuație (1p) + lizibilitate (1p). Punctajul pentru redactare se acordă DOAR dacă compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Ai citit baremul. Acum dă-l propriu-zis.

Rezolvă acest subiect cronometrat în cont. La final, AI-ul îți spune câte puncte ai luat pe fiecare item, pe baremul oficial, plus o explicație pas-cu-pas pentru fiecare greșeală.

Începe simularea cronometrată →

5 credite bonus la înregistrare. Fără card.