Limba română — clasa VIII · 2026 · variantă de antrenament Era Lumis nr. 19

Variantă de antrenament EN limba și literatura română clasa a VIII-a nr. 19 (Era Lumis)

Variantă originală Era Lumis de Evaluare Națională la limba și literatura română pentru clasa a VIII-a, pe structura modelului oficial 2025–2026. Subiectul al II-lea este text argumentativ, iar A.6 cere tiparul textual DIALOGAT — de aceea textul 1 („O singură propoziție") este construit ca o scenă de dialog între un elev și consiliera școlară, după ce el refuză să prezinte un proiect. Textul 2 („Nu asta e problema") este un eseu despre frica de vorbit în public tratată ca deprindere, nu ca trăsătură de caracter. Cerințele acoperă inferența pe text nonliterar, diftong față de hiat, triftong și litera ajutătoare după c și gh, conversiune față de derivare cu prefix, sensul unei expresii („mi s-a uscat gura"), numărarea pronumelor cu forme neaccentuate, funcții sintactice (subiect, nume predicativ, complement direct), subordonate completivă directă, cauzală și atributivă, plus formele cerute în paranteză („colegei", „cuvintelor", „însevă", „prima").

Durată: 120 min
Exerciții: 18
Materie: Română
Sursă: Variantă originală Era Lumis

Rezolvă cronometrat cu AI →

Rezolvă în 2 ore, în condiții de examen. AI-ul îți corectează pe baremul oficial și îți explică, exercițiu cu exercițiu, unde te-ai încurcat — cu pași numerotați, ca un profesor de meditații.

Subiectul I — 70 de puncte

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

Am refuzat să prezint proiectul fiindcă îmi tremura vocea, iar colegii care stăteau în primul rând s-ar fi uitat la mine. Doamna dirigintă nu m-a certat. M-a trimis, a doua zi, la cabinetul de la etajul întâi. — Ia loc. Vrei apă? — Nu. Mulțumesc. — Bun. Spune-mi ce s-a întâmplat ieri. — Nu s-a întâmplat nimic. N-am prezentat. — Asta știu. Te întreb ce s-a întâmplat înăuntru. Mi s-a uscat gura numai când mi-am adus aminte. I-am spus că m-am ridicat, că am văzut douăzeci și patru de capete întorcându-se spre mine și că, dintr-odată, n-am mai știut cuvintele pe care le repetasem de patru ori acasă. — Și ce ți-ai spus atunci? — Că sunt ridicol. — Interesant. Nu că ți-e frică. Că ești ridicol. — E același lucru. — Nu e. Frica nu este o rușine. Rușinea e o părere despre tine, iar părerile se pot verifica. A scos o foaie și a împărțit-o în două cu o linie. Într-o parte a scris ce credeam eu că gândeau colegii. În cealaltă mi-a cerut dovezi. Am stat mult. Nu aveam nicio dovadă. Îmi aminteam doar capetele întoarse, atât. — Data viitoare începi cu o singură propoziție, a spus. Una singură, învățată pe de rost. După ea, poți să reîncepi de unde vrei. — Și dacă tot îmi tremură vocea? — O să-ți tremure. Nu asta e problema. Am ieșit din cabinet fără să mă simt vindecat. Peste două săptămâni am prezentat, cu o voce care a tremurat exact cum fusesem prevenit. Nu-mi place să vorbesc în fața lor, dar îmi place să scriu, și am înțeles în ziua aceea că una n-o desființează pe cealaltă.

Text literar original Era Lumis, „O singură propoziție"

*cabinet — aici, încăperea în care lucrează consilierul școlar
*ridicol — caraghios, demn de râs

Textul 2

Cea mai frecventă temere a adulților nu e moartea, ci vorbitul în public. Fraza asta circulă de zeci de ani prin cărți de dezvoltare personală și, deși statisticile pe care se sprijină sunt mai șubrede decât pare, ea prinde pentru că fiecare recunoaște ceva în ea. Eu am recunoscut o zi anume: o prezentare de zece minute în care mi-am auzit vocea ca și cum ar fi venit din altă cameră. Ce mi se pare ciudat e cum tratăm lucrul acesta la școală. Un copil care nu poate rezolva o ecuație primește exerciții, explicații, timp; nimeni nu spune despre el că „așa e firea lui". Un copil care nu poate vorbi în fața clasei primește, cel mai adesea, o etichetă: e timid. Eticheta pare blândă, dar face rău, fiindcă închide discuția. Din timiditate nu ieși cu exerciții, dacă ea e presupusă a fi o trăsătură, nu o deprindere neînvățată încă. Or, vorbitul în public este o deprindere ca oricare alta, cu pași care se pot preda. Îți alegi prima propoziție și o înveți pe de rost, ca să nu depinzi de inspirație în secunda cea mai grea. Îți notezi trei idei, nu un text întreg, fiindcă textul întreg te obligă să-l recunoști, iar recunoașterea e ce se pierde prima. Vorbești mai rar decât ți se pare firesc. Te uiți la trei oameni, pe rând, nu la toți deodată. Nimic din toate astea nu ține de curaj; țin de meșteșug, și se pot repeta. Nu vreau să spun că emoția dispare. La mine n-a dispărut niciodată complet și nu cunosc pe nimeni căruia să-i fi dispărut. Ce se schimbă e altceva: încetezi să crezi că emoția e o dovadă că nu ești bun. Un actor cu douăzeci de ani de scenă are palmele reci înainte să intre; diferența dintre el și un începător nu e liniștea, ci faptul că el știe ce urmează să facă cu mâinile reci. Aș vrea ca școala să spună asta apăsat, fiindcă tăcerea despre ea costă. Am văzut oameni foarte buni în meseria lor care nu și-au susținut niciodată ideile într-o ședință, iar ideile lor au rămas nespuse sau au fost spuse de altcineva, mai devreme. Nu e o pierdere de imagine, e o pierdere reală, a tuturor. Așa că, dacă aveți un copil căruia îi tremură vocea, spuneți-i, vă rog, ce mi-a spus mie cineva foarte târziu: că îi va tremura și data viitoare, și că nu asta este problema.

Text nonliterar original Era Lumis, „Nu asta e problema" (eseu)

*șubred — slab, nesigur, care nu se susține
*deprindere — obicei sau pricepere dobândită prin exercițiu

A.

A.1 · 2 pct
Completează spațiile punctate cu informațiile potrivite din textul 1.
Naratorul repetase cuvintele de _______ ori acasă. Consilierea îl sfătuiește să înceapă cu o singură _______, învățată pe de rost.
Vezi răspunsuri (barem)
- repetari: patru
- inceput: propoziție
Notă: Din text: „n-am mai știut cuvintele pe care le repetasem de patru ori acasă" și „Data viitoare începi cu o singură propoziție […] Una singură, învățată pe de rost".
Rezolvare completă
A.2 · 2 pct
Consiliera face deosebirea între frică și rușine pentru că (valorifică textul 1):
1. a)vrea să arate că naratorul exagerează.
2. b)rușinea este o părere despre sine, care poate fi verificată.
3. c)frica poate fi înlăturată complet prin exerciții.
4. d)vrea să-l convingă să prezinte chiar a doua zi.
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: b
Explicație: Deosebirea are un rost practic în scenă: frica se acceptă, dar părerea „sunt ridicol" e o judecată, iar o judecată poate fi pusă la probă. De aceea urmează imediat foaia împărțită în două, cu dovezi cerute pe o coloană.
Rezolvare completă
A.3 · 2 pct
Autorul textului 2 consideră că eticheta „e timid", pusă unui copil, este dăunătoare pentru că (valorifică textul 2):
1. a)îl face pe copil să se rușineze în fața colegilor.
2. b)prezintă drept trăsătură de caracter ceva ce este, de fapt, o deprindere neînvățată încă.
3. c)este nedreaptă față de copiii care se descurcă la matematică.
4. d)îi împiedică pe profesori să dea note corecte.
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: b
Explicație: Argumentul se construiește prin comparație: la matematică nimeni nu spune „așa e firea lui", ci se dau exerciții. Eticheta „timid" face rău tocmai fiindcă mută problema din zona lucrurilor care se învață în zona firii, unde nimeni nu mai propune nimic.
Rezolvare completă
A.4 · 2 pct
Exemplul actorului cu douăzeci de ani de scenă este folosit în textul 2 pentru a arăta că (valorifică textul 2):
1. a)experiența face ca emoția să dispară cu totul.
2. b)diferența dintre un începător și un om cu experiență nu este lipsa emoției, ci știința de a lucra cu ea.
3. c)meseria de actor este mai grea decât alte meserii.
4. d)copiii ar trebui să facă teatru la școală.
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: b
Explicație: Exemplul are rol de dovadă pentru afirmația din fraza dinainte, „Nu vreau să spun că emoția dispare". Cine îl citește ca pe o poveste despre actori pierde legătura lui cu ideea pe care o sprijină.
Rezolvare completă
A.5 · 6 pct
Notează „X" în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte.
Textul 1
- Naratorul a fost certat de doamna dirigintă pentru că nu a prezentat.A · F
- Consiliera a împărțit o foaie în două și i-a cerut dovezi.A · F
- La prezentarea de peste două săptămâni, vocea naratorului nu i-a mai tremurat.A · F
Textul 2
- Autorul consideră că statisticile despre frica de vorbit în public sunt mai puțin solide decât par.A · F
- Autorul recomandă învățarea pe de rost a întregului discurs.A · F
- Autorul crede că ideile nespuse într-o ședință reprezintă o pierdere pentru toți.A · F
Vezi baremul oficial (A / F)
Textul 1
F — Naratorul a fost certat de doamna dirigintă pentru că nu a prezentat.
A — Consiliera a împărțit o foaie în două și i-a cerut dovezi.
F — La prezentarea de peste două săptămâni, vocea naratorului nu i-a mai tremurat.
Textul 2
A — Autorul consideră că statisticile despre frica de vorbit în public sunt mai puțin solide decât par.
F — Autorul recomandă învățarea pe de rost a întregului discurs.
A — Autorul crede că ideile nespuse într-o ședință reprezintă o pierdere pentru toți.
Rezolvare completă
A.6 · 6 pct
Precizează, în minimum două enunțuri, o trăsătură a tiparului textual dialogat, identificată în textul 1, ilustrând-o cu o secvență relevantă.
Vezi pașii din barem
1. Precizarea oricărei trăsături a tiparului textual dialogat (schimbul de replici între doi vorbitori, marcarea replicilor prin linie de dialog, prezența vocativului și a verbelor la persoana a II-a, întrebări și răspunsuri care fac textul să înainteze, limbaj apropiat de vorbirea obișnuită). (2 pct)
2. Ilustrarea trăsăturii cu o secvență relevantă din textul 1. (2 pct)
3. Respectarea normelor de exprimare, de punctuație și de ortografie (0–1 greșeli — 1 punct; 2 sau mai multe — 0 puncte). (1 pct)
4. Încadrarea în numărul minim de enunțuri indicat (două). (1 pct)
Răspuns model: O trăsătură a tiparului textual dialogat prezentă în textul 1 este schimbul rapid de replici între doi vorbitori, fiecare replică fiind marcată prin linie de dialog și scurtată până aproape de vorbirea obișnuită. Acest lucru se observă în secvența „— Și ce ți-ai spus atunci? / — Că sunt ridicol. / — Interesant. Nu că ți-e frică. Că ești ridicol.", unde întrebarea consilierei nu explică nimic, ci face textul să înainteze, iar sensul scenei se naște din alăturarea replicilor, nu din comentariul naratorului.
Rezolvare completă
A.7 · 6 pct
Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.
Minimum 30 cuvinte
Vezi pașii din barem
1. Precizarea unui element de conținut comun (de exemplu: frica de a vorbi în fața celorlalți, ideea că emoția nu dispare, dar se poate lucra cu ea, sfatul primei propoziții învățate pe de rost). (2 pct)
2. Prezentarea elementului în textul 1, valorificând o secvență relevantă. (1 pct)
3. Prezentarea elementului în textul 2, valorificând o secvență relevantă. (1 pct)
4. Respectarea normelor de exprimare, de punctuație și de ortografie (0–1 greșeli — 1 punct; 2 sau mai multe — 0 puncte). (1 pct)
5. Respectarea numărului minim de cuvinte indicat (minimum 30). (1 pct)
Răspuns model: Un element comun celor două texte este ideea că emoția nu trebuie să dispară pentru ca omul să poată vorbi în fața celorlalți. În textul 1, consiliera îl previne pe elev: „O să-ți tremure. Nu asta e problema". În textul 2, aceeași idee este formulată ca o concluzie generală: „încetezi să crezi că emoția e o dovadă că nu ești bun". Amândouă mută atenția de la emoție la ce faci cu ea.
Rezolvare completă
A.8 · 6 pct
Ce simte naratorul textului 1 în momentul în care se ridică să prezinte proiectul? Răspunde, în 50–100 de cuvinte, valorificând o secvență din textul 1.
Limită: 50–100 cuvinte
Vezi pașii din barem
1. Numirea unei emoții sau a unei stări potrivite (teamă, panică, rușine, nesiguranță). (1 pct)
2. Motivarea adecvată a răspunsului, prin legătura cu întâmplarea povestită. (1 pct)
3. Valorificarea adecvată a unei secvențe din textul 1 (adecvat — 2 puncte; încercare — 1 punct). (2 pct)
4. Respectarea normelor de exprimare, de punctuație și de ortografie (0–1 greșeli — 1 punct; 2 sau mai multe — 0 puncte). (1 pct)
5. Încadrarea în numărul de cuvinte indicat (50–100). (1 pct)
Rezolvare completă
A.9 · 6 pct
Asociază fragmentul din textul 1 cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50–100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.
Limită: 50–100 cuvinte
Vezi pașii din barem
1. Numirea unei valori identificate în textul dat (de exemplu: curajul, sinceritatea, încrederea în sine, grija adultului față de copil). (1 pct)
2. Precizarea titlului și a autorului unui text literar asociat, pe baza valorii identificate. (1 pct)
3. Prezentarea valorii comune prin referire la câte o secvență din fiecare text (adecvat — 2 puncte; încercare — 1 punct). (2 pct)
4. Respectarea normelor de exprimare, de punctuație și de ortografie (0–1 greșeli — 1 punct; 2 sau mai multe — 0 puncte). (1 pct)
5. Încadrarea în numărul de cuvinte indicat (50–100). (1 pct)
Rezolvare completă

B.

B.1 · 2 pct
Conțin diftong ambele cuvinte din seria:
1. a)„doamnă", „stea".
2. b)„alee", „poezie".
3. c)„ceapă", „ghiocel".
4. d)„spuneau", „mângâiau".
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: a
Explicație: Ca să deosebești diftongul, numără sunetele dintr-o silabă, nu literele. Două sunete vocalice în aceeași silabă înseamnă diftong („doam-nă"), trei înseamnă triftong („spu-neau"), iar despărțirea lor în silabe diferite înseamnă hiat („a-le-e"). Varianta c e capcana clasică: acolo literele nu notează niciun sunet.
Rezolvare completă
B.2 · 2 pct
Cuvintele „vorbitul" (1), din textul 2, și „a reîncepe" (2), din textul 1, s-au format prin:
1. a)(1) conversiune; (2) derivare cu prefix.
2. b)(1) derivare cu sufix; (2) compunere.
3. c)(1) compunere; (2) conversiune.
4. d)(1) derivare cu prefix; (2) derivare cu sufix.
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: a
Explicație: Întrebarea utilă este „ce s-a adăugat și unde?". La „vorbitul" nu s-a adăugat niciun afix: s-a schimbat doar partea de vorbire, prin articulare — asta e conversiunea. La „a reîncepe", „re-" stă înaintea rădăcinii, deci e prefix, iar procedeul e derivarea.
Rezolvare completă
B.3 · 2 pct
În secvența „Mi s-a uscat gura" din textul 1, expresia subliniată are sensul:
1. a)mi-a fost sete după ce am vorbit mult.
2. b)am simțit o emoție puternică.
3. c)am refuzat să mai răspund la întrebări.
4. d)am uitat complet ce voiam să spun.
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: b
Explicație: „A i se usca gura" este o expresie: nu descrie o senzație fizică oarecare, ci o emoție puternică, de obicei teama. Sensul se verifică pe context — aici, pe propoziția care urmează imediat și care povestește panica din fața clasei.
Rezolvare completă
B.4 · 2 pct
Numărul pronumelor din secvența „Nu-mi place să vorbesc în fața lor, dar îmi place să scriu" este:
1. a)unu.
2. b)două.
3. c)trei.
4. d)patru.
Vezi baremul oficial
Răspuns corect: c
Explicație: Pronumele țin locul unui substantiv. Aici sunt trei, dintre care două forme neaccentuate ale pronumelui personal la dativ („mi", „îmi") și una accentuată la genitiv-dativ („lor"). Formele scurte, lipite prin cratimă, sunt cele mai ușor de sărit la numărătoare.
Rezolvare completă
B.5 · 6 pct
Precizează funcția sintactică a fiecăruia dintre cuvintele subliniate: „Frica (1) nu este o rușine (2)"; „A scos o foaie (3) și a împărțit-o în două cu o linie".
Vezi pașii din barem
1. (1) Frica — subiect. (2 pct)
2. (2) rușine — nume predicativ. (2 pct)
3. (3) foaie — complement direct. (2 pct)
Răspuns model: (1) subiect; (2) nume predicativ; (3) complement direct.
Rezolvare completă
B.6 · 6 pct
Alcătuiește un enunț imperativ, în care substantivul „clasă" să aibă funcția sintactică de complement circumstanțial de loc (1), și un enunț asertiv, în care să existe un numeral ordinal (2).
Vezi pașii din barem
1. Alcătuirea enunțului (1), imperativ. (1 pct)
2. Alcătuirea enunțului (2), asertiv. (1 pct)
3. Respectarea funcției sintactice de complement circumstanțial de loc pentru „clasă" în enunțul (1). (1 pct)
4. Prezența unui numeral ordinal în enunțul (2). (1 pct)
5. Respectarea normelor de exprimare, de punctuație și de ortografie în enunțul (1). (1 pct)
6. Respectarea normelor de exprimare, de punctuație și de ortografie în enunțul (2). (1 pct)
Răspuns model: (1) Prezentați proiectul în clasă, nu pe hol! (2) A doua prezentare a mers mult mai bine.
Rezolvare completă
B.7 · 6 pct
Transcrie trei propoziții subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul fiecăreia: „Am refuzat să prezint proiectul fiindcă îmi tremura vocea, iar colegii care stăteau în primul rând s-ar fi uitat la mine".
Vezi pașii din barem
1. Transcrierea subordonatei „să prezint proiectul" + precizarea felului (completivă directă). (2 pct)
2. Transcrierea subordonatei „fiindcă îmi tremura vocea" + precizarea felului (circumstanțială de cauză). (2 pct)
3. Transcrierea subordonatei „care stăteau în primul rând" + precizarea felului (atributivă). (2 pct)
Răspuns model: „să prezint proiectul" — propoziție subordonată completivă directă; „fiindcă îmi tremura vocea" — propoziție subordonată circumstanțială de cauză; „care stăteau în primul rând" — propoziție subordonată atributivă.
Rezolvare completă
B.8 · 6 pct
Completează, în spațiile libere, forma corectă a cuvintelor scrise în paranteză, reprezentând sfatul scris de o profesoară pe marginea unui proiect.
_______ (a avea, imperativ, persoana a II-a, singular) încredere și _______ (a începe, imperativ, persoana a II-a, singular) cu o singură propoziție! Emoția _______ (colegă, genitiv, singular, articulat) tale nu se vede din bancă, iar puterea _______ (cuvânt, genitiv, plural, articulat) crește dacă vorbești rar. Voi _______ (însuși, adjectiv pronominal de întărire, feminin, plural) veți fi mirate cât de repede trece _______ (întâi, numeral ordinal, feminin, singular) prezentare.
Vezi răspunsuri (barem)
- b8-1: Ai
- b8-2: începe
- b8-3: colegei
- b8-4: cuvintelor
- b8-5: însevă
- b8-6: prima
Notă: Imperativ, persoana a II-a singular: „Ai" (de la „a avea") și „începe" (de la „a începe"). Genitiv singular articulat al substantivului „colegă": colegei. Genitiv plural articulat al substantivului „cuvânt": cuvintelor. Adjectivul pronominal de întărire se acordă și cu persoana, nu doar cu genul și numărul: pe lângă „voi", persoana a II-a plural, forma de feminin este „însevă" (masculinul ar fi „înșivă"). Formele de persoana a III-a, „înseși" și „însele", ar cere „ele". Numeralul ordinal feminin singular corespunzător lui „întâi": prima.
Rezolvare completă

Compunere — text argumentativ (20 puncte)

Crezi că vorbitul în fața celorlalți se poate învăța, ca orice altă deprindere? Scrie un text argumentativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să susții, prin două argumente, răspunsul la întrebarea dată, valorificând textul 2 și experiența personală sau de lectură. În scrierea textului argumentativ, vei avea în vedere: − formularea opiniei tale cu privire la întrebarea dată; − enunțarea și dezvoltarea a două argumente potrivite pentru opinia formulată; − valorificarea textului 2 și a unei experiențe personale sau de lectură; − enunțarea unei concluzii adecvate; − folosirea corectă a conectorilor. Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care textul are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Vezi baremul de notare

Formularea opiniei (1p) (1 pct): 1 punct pentru formularea unei opinii clare cu privire la întrebarea dată. Opinia trebuie să răspundă la întrebare, nu doar să reia tema.
Primul argument — enunțare și dezvoltare (2p) (2 pct): 1 punct pentru enunțarea primului argument + 1 punct pentru dezvoltarea lui. Un argument enunțat, dar nedezvoltat, primește doar 1 punct.
Al doilea argument — enunțare și dezvoltare (2p) (2 pct): 1 punct pentru enunțarea celui de-al doilea argument + 1 punct pentru dezvoltarea lui. Al doilea argument trebuie să fie diferit de primul, nu o reformulare a lui.
Valorificarea textului 2 (2p) (2 pct): Valorificare adecvată a textului 2 — 2 puncte; simplă încercare de valorificare — 1 punct; absența oricărei referiri — 0 puncte.
Valorificarea unei experiențe personale sau de lectură (2p) (2 pct): Valorificare adecvată — 2 puncte; simplă încercare — 1 punct; absență — 0 puncte. Experiența trebuie să sprijine unul dintre argumente.
Enunțarea unei concluzii adecvate (1p) (1 pct): 1 punct pentru o concluzie care decurge din argumentele prezentate și reia, fără să o copieze, opinia formulată la început.
Utilizarea corectă a conectorilor (2p) (2 pct): În totalitate — 2 puncte; parțial — 1 punct; lipsa conectorilor — 0 puncte. Se urmăresc conectorii care marchează opinia, succesiunea argumentelor și concluzia.
Marcarea paragrafelor (1 pct): Paragrafele sunt marcate corect.
Coerența textului (1 pct): În totalitate — 1 punct; parțial — 0 puncte.
Proprietatea termenilor (1 pct): 0–2 greșeli — 1 punct; 3 sau mai multe greșeli — 0 puncte.
Corectitudinea gramaticală (1 pct): 0–1 greșeli — 1 punct; 2 sau mai multe greșeli — 0 puncte.
Claritatea exprimării ideilor (1 pct): În totalitate — 1 punct; parțial — 0 puncte.
Ortografia (1 pct): 0–1 greșeli — 1 punct; 2 sau mai multe greșeli — 0 puncte.
Punctuația (1 pct): 0–2 greșeli — 1 punct; 3 sau mai multe greșeli — 0 puncte.
Lizibilitatea (1 pct): Textul este lizibil. La rezolvarea online punctul se acordă implicit.

Rezolvare completă

Ai citit baremul. Acum dă-l propriu-zis.

Rezolvă acest subiect cronometrat în cont. La final, AI-ul îți spune câte puncte ai luat pe fiecare item, pe baremul oficial, plus o explicație pas-cu-pas pentru fiecare greșeală.

Începe simularea cronometrată →

5 credite bonus la înregistrare. Fără card.